„Dicţionarul scriitorilor români” îl prezintă ca „o autoritate singulară, inevitabilă într-o istorie a publicisticii literare româneşti contemporane”.
A fost atras, de-a lungul timpului, de numeroase domenii – literatură, publicistică, cinematografie, teatru, muzică, sport, având „o excepţională vocaţie de ziarist”
A urmat în Bucureşti cursurile liceale (1940-1948), după care a frecventat timp de un an Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1948-1949) şi apoi Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1953).
A fost reporter la „Revista elevilor” (1948-1949), unde a şi debutat în 1948, apoi redactor la „Scânteia tineretului” (1949-1950, 1953-1956), de unde a fost concediat, după ce a lansat teoria „adevărului integral” la Congresul Tinerilor Scriitori din 1956.
Între anii 1968-1987 a fost redactor la revista „Cinema”.
Radu Cosaşu a debutat editorial în 1952, sub pseudonimul Radu Costin, cu un volum de proză patriotică. Afirmarea sa s-a produs cu volumul de proză satirică „Maimuţele personale” (1968.
Volumele care au urmat au confirmat aprecierile criticii privind originalitatea şi pluralitatea scrierilor sale, dintre acestea evidenţiindu-se ciclul autobiografic de nuvele „Supravieţuiri”.
A deţinut temporar rubrici la reviste ca România literară, Tribuna, Flacăra, Cinema şi la ziarele Sportul şi Informaţia Bucureştiului, semnând uneori cu pseudonimul Belphegor.
Este cofondator, alături de Andrei Pleşu, Tita Chiper şi Zigu Ornea, în anul 1993, al revistei săptămânale de cultură Dilema, care din 2004 a apărut sub o nouă denumire – Dilema veche.
Radu Cosaşu s-a numărat printre personalităţile omagiate la 15 ianuarie 2018, de Ziua Culturii Naţionale, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Ateneul Român, evenimentul fiind organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.
