Online

Pro-Memoria. BASARABIA (administrată astăzi sub numele de „R. Moldova”) PĂMÂNT şi Neam ROMÂNESC. Date istorice despre Basarabia

 Cătălin Pena
Pro-Memoria. BASARABIA (administrată astăzi sub numele de „R. Moldova”) PĂMÂNT şi Neam ROMÂNESC. Date istorice despre Basarabia

Până la 1812 Basarabia nu are o istorie proprie, teritoriul ei e parte a Ţării Moldovei. Prutul n-a fost niciodată graniţă, ci râu de la mijloc de Ţară. Iar Ţara Moldovei, inclusiv Teritoriile de Est de Nistru, au apatţinut Spaţiului Geto-Dacic.

Cetatea Albă (localitate cunoscută cu numele Tiras în sec VII-VI î. Hr.) de la gurile Nistrului este cea mai veche aşezare orăşenească menţionată documentar în spaţiul dintre Nistru şi Carpaţi: avea episcop ortodox, pe un Chiril, la 1345, înainte de constituirea Statului Moldovenesc. Tot la Cetatea Albă în 1330 a fost martirizat primul creştin ortodox – Sfântul Ioan cel Nou. În 1386 aici Iosif Muşat a fost hirotonisit episcop, ales la 1402 mitropolit al Moldovei, Mitropolia ţării fiind, cum nemţionează N. Iorga, „dezvoltată neapărat din Episcopia Cetăţii Albe”. Mitropoliţii de la Suceava îşi vor spune arhipăstori „ai Moldovlahiei şi ai părţilor de lângă mare” (cum menţionează un epitaf din 1428).

 

1359                Voievodul Maramureşean Bogdan eliberează Moldova de sub tătari , suzeranitatea voievozilor romani va atinge în curând Nistrul şi Marea Neagră;

 

1387-1392 Sunt menţionate cetăţile moldoveneşti Hotin şi Cernăuţi;

Domnitori Basarabi ai Ţării Româneşti stăpânesc gurile Dunării şi Sudul Basarabiei, numele lor se va extinde ulterior asupra întregului spaţiu dintre Prut şi Nistru;

 

1400-1432    Domnia lui Alexandru cel Bun;

1401 Mitropolia Moldovei este recunoscută de Patriarhia Ecumenică;

1420 Atac al flotei turceşti asupra Cetăţii Albe, apărată de Alexandru Cel Bun. Turcii pierd. E primul atac otoman asupra Moldovei;

 

1426. Alexandru cel Bun cucereşte Chilia, învingându-l pe Dan al II-lea, domnul Ţării Româneşti;

 

1429. Dan al II-lea, ajutat de turci, atacă Chilia, dar n-o poate recuceri;

 

1429. Mănăstirea răzeşească Căpriana, numită Vişnoveţ, devine mănăstire domnească, fiind patronată de doamna Marena, soţia lui Alexandru cel Bun, născută în aceste locuri:

 

1457-1504. Anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare;

1469 – Ştefan cel Mare îi învinge pe tătari la Lipnic lângă Nistru;

Ştefan cel Mare va construi la Căpriana mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, iar la Chilia şi Hotin – paraclisele cetăţilor;

În 1499 Ştefan cel Mare va zidi cetatea Sorocii;

Preoţii pentru ţinuturile de la Est de Nistru erau sfinţiţi la Suceava.

Petru Rareş va dona în 1545 mănăstirii domneşti Căpriana un Evangheliar.

Aici va activa unul din marii cărturari ai Moldovei – Cronicarul Eftimie.

Vasile Lupu va ridica  la Orhei biserica „Sfântul Dumitru”, iar la Chilia – în 1648 – biserica „Sfântul Nicolae”, „Sub-Cetate”;

 

1598 - Se înfiinţează Episcopia de Huşi, care avea jurisdicţie şi asupra ţinuturilor din stânga Prutului: Cahul, Tighina, Lăpuşna, Orhei, Soroca, trei mari târguri şi 40 de sate româneşti din interfluviul Nistru-Bug;

Domnitorii români vor zidi o salbă de biserici şi mănăstiri în spaţiul dintre Prut şi Nistru: la Hâncu (1678), Rudi (1777), Japca (1770), Răciula (1797), Secăreni (1776), Suruceni (1785), Tabăra (1784), Ţigăneşti (1741), Vărzăreşti (secolul XV), Ţipova (sec. XIV), Sudarca (1797) ş.a.; În sec. XVIII populaţia autohtonă din ţinuturile de la Est de Nistru era unită spiritual cu cea de pe malul drept al Nistrului şi făceau parte ambele zone din Mitropolia Brăilei (Proilaviei ).

 

1774: în expansiunea ei spre Apus, Rusia ajunge la graniţa României (indiferent de numele oficial al entităţilor politice de atunci). Pacea de la Cuciuc-Cainargi din acel an a stabilit prima frontieră internaţional recunoscută dintre un Stat Român şi Rusia. (Această graniţă urcă de la Marea Neagră pe Nistru până la Nikopol, apoi spre NV până la Podgornaia  şi pe Bug, până la frontiera cu Polonia.);

1775 – Austria răpeşte Bucovina de la Moldova;

1792: Raptul spaţiului dintre Bug şi Nistru generează numele de Transnistria, dat noului teritoriu de cancelaria Ecaterinei a II-a;

1811: La Erfurth, Napoleon îi oferă lui Alexandru I întreaga Moldovă, de la Nistru la Carpaţi;

1812: Răpirea efectivă a Basarabiei, înscrisă în Pacea de la Bucureşti;

1856: Românii recuperează Sudul Basarabiei prin Pacea de la Paris, care pune capăt războiului Crimeii;

1878: Pacea de la Berlin atribuie din nou Rusiei Basarabia;

 

5 aprilie 1917 – Crearea Partidului Naţional Moldovenesc;

6-7 aprilie 1917 – Congresul Cooperatorilor  din Basarabia acceptă Programul Partidului Naţional Moldovenesc;

19 aprilie 1917 – Congresul Eparhial s-a pronunţat pentru formarea Sfatului Ţării;

20 mai 1917 – Congresul Studenţilor Moldoveni susţine Programul Partidului Naţional Moldovenesc;

21-23 mai 1917 – primul Congres al Ţăranilor din Basarabia;

25-28 mai 1917 – Congresul Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia;

16 iulie 1917 – Comitetul ostăşesc din Chişinău a hotărât crearea unui Consiliu al provinciei;

16 iulie 1917 – Adunarea naţională Ucraineană decretă că Basarabia este parte componentă a Ucrainei;

23-27 octombrie 1917 – proclamarea Autonomiei Basarabiei şi formarea Sfatului Ţării ca organ legislativ;

14 noiembrie 1917 – Congresul al II-lea al eserilor a aprobat constituirea Sfatului Ţării;

21 noiembrie 1917 – deschiderea Sfatului Ţării, adoptarea imnului „Deşteaptă-te, române!” şi a drapelului tricolor;

22-29 noiembrie 1917 – au loc primele şedinţe ale Sfatului Ţării;

29 noiembrie 2017 – recunoaşterea Sfatului Ţării de către reprezentantul Guvernului Provizoriu;

2 decembrie 1917 – Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească în cadrul Republicii Federative Ruse;

5 decembrie 1917 – Sfatul Ţării declară nerecunoaşterea Sovietului Comisarilor Poporului, venit la putere în Rusia în urma loviturii de stat din 7 noiembrie;

4 ianuarie 1918 – prim-ministrul Alexandru Averescu a anunţat despre decizia Guvernului român de a da curs cererii Republicii Democrate Moldoveneşti de a introduce armatele române în Basarabia;

19 ianuarie 1918 – formarea noului guvern al Republicii Democrate Moldoveneşti în frunte cu Daniil Ciugureanu;

24 ianuarie 1918 – adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Democrate Moldoveneşti;

26 februarie 1918 – Ion Inculeţ şi Daniil Ciugureanu au discutat la Iaşi cu prim-ministrul Alexandru Averescu chestiunea unirii Basarabiei cu România;

3 martie 1918 – ţinutul Bălţi a votat unanim propunerea de unire cu „Ţara noastră mamă România”;

6 martie 1918 – reprezentantul Unirii Proprietarilor Funciari P. Sinadino a înmânat regelui Ferdinand I un memoriu privind unirea Basarabiei cu România;

23 martie 1918 – Ion Inculeţ, Daniil Ciugureanu şi Constantin Stere discută la Iaşi cu reprezentanţii guvernului român problema unirii Basarabiei cu România;

26 martie 1918 – prim-ministrul României Marghiloman însoţit de alţi demnitari soseşte la Chişinău;

27 martie 1918 – a fost votat Actul Unirii cu Patria-mamă cu 86 de voturi pro, 3 – împotrivă şi 36 abţineri din 135 de deputaţi.

Generaţia de Aur Basarabeană a realizat Unirea!!!

16 octombrie 1923 – Se înfiinţează la Chişinău Teatrul Naţional;

8 noiembrie 1926 – Se înfiinţează Facultatea de Teologie din Chişinău;

23 mai 1927 – Adunarea eparhială de la Chişinău adresează Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la treapta de mitropolie, având în fruntea ei ca mitropolit pe arhiepiscopul Gurie;

29 aprilie 1928 – Se dezveleşte, la Chişinău, monumentul lui Ştefan cel Mare, opera sculptorului Al Plămădeală;

17 mai 1939 – Încep emisiile postului de radio Basarabia;

1940 – Se înfiinţează, la Chişinău, Muzeul de Arte Plastice, Conservatorul Moldovenesc, Uniunea Compozitorilor din Moldova;

Basarabia este recunoscută în Tratatul de la Versailles ca parte integrantă a Patriei-Mame: România Mare;

1939: acordul sovieto-nazist conferă Rusiei întreaga Basarabie şi 50% din Bucovina;

28 iunie 1940 – URSS ocupă Basarabia. Are loc primul val de deportări (circa 100 000 de oameni);

1941: Eliberarea tuturor teritoriilor Româneşti acaparate de Rusia cu un an mai devreme;

În Septembrie 1941, Basarabia a fost vizitată de o misiune duhovnicească alcătuită din toţi ierarhii ardeleni ortodocşi, însoţiţi de 60 de preoţi.

1944: Basarabia e reocupată de Rusia , împreună cu întreaga Românie;

1944-1948 – Al doilea val de deportări (cca 250.000 de oameni);

6 iulie 1949 – Al treilea val de deportări (11.342 de familii din Basarabia);

1954-1956 –  Se instalează, în grădina publică din Chişinău, Aleea Clasicilor;

În 1986-89, poetul şi omul politic Ioan Alexandru realizează si publica la Bucuresti o celebră Antologie a Poeţilor din RSS Moldovenească, cu titlul: Constelaţia Lirei.

1986 – la Chişinău este editată antologia  Mama, graiul ! , alcătuită de Grigore Vieru;

6 mai 1986 – Congresul al VI-lea al Scriitorilor din RSSM îl alege pe Nicolae Dabija redactor-şef al săptămânalului Literatura şi Arta, care , de la tirajul de 2000 de exemplare în 1986, ajunge la 280 000 de exemplare în 1989-1990;

27 mai 1988 – Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor a dat în unanimitate vot de neîncredere conducerii RSSM;

3 iunie 1988 – constituirea Mişcării Democratice pentru Restructurare;

20 mai 1989 – crearea Frontului Popular din Moldova;

2 august 1989 – Declaraţia FPM cu privire la pactul Ribbentrop-Molotov;

27 august 1989 – Marea Adunare Naţională, la care au participat între 500-800 de mii de oameni, se pronunţă pentru adoptarea Legii limbii române cu alfabetul latin drept limbă de stat, cât şi dreptul de ieşire din URSS;

31 august 1989 – adoptarea Legilor de funcţionare a limbilor (Limba română – limbă de stat) cu majoritate de voturi (297 pro, 43 împotrivă, 1 – abţinere);

6 mai 1990 – primului Pod de Flori, initiator si organizator Gheorghe Gavrilă Copil; un milion de romani , trecand Prutul , au re-unit Tara in stil romanesc, dar Iliescu-Roman si slujitorul lor Victor Craciun au boicotat Re-Unirea...

Mai 1990 –Primul Congres al Societăţii „Limba Noastră cea Română”. Preşedinte al Societăţii „Limba Noastră cea Română” e ales Nicolae Dabija;

23 iunie 1990 – adoptarea Declaraţiei de Suveranitate;

 9 februarie 1991 –consilierul lui Iliescu transmite un mesaj lui Gorbaciov : documentul este o proba clara a tradarii Basarabiei .

16 iunie 1991 – organizarea celui de-al doilea Pod de Flori;

27 august 1991 – adoptarea Declaraţiei de Independenăţă (de URSS!)

30 ianuarie 1993 – Are loc Congresul II al Societăţii „Limba Noastră cea Română”. În declaraţie se menţionează că limba vorbită în Basarabia „poate fi salvată numai prin revenirea noastră” în albia firească a românismului, cât şi de necesitatea reunirii cu Ţara (Preşedinte al Societăţii „Limba Noastră cea Română” e reales Nicolae Dabija.);

9 aprilie 1993 – Are loc cel de-al doilea Congres al Intelectualităţii din Republica Moldova;

28-31 octombrie 1993 – Îşi desfăşoară lucrările Conferinţa naţională „Limba Română azi”;

9 decembrie 1993 – Completul de judecată de la Tiraspol, prezidat de judecătoarea Ivanova, pronunţă sentinţa capitală pentru Ilie Ilaşcu şi pedepse grele pentru tovarăşii săi de luptă: Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc – la 15 ani de temniţă, Alexandru Leşco – 12 ani, Petru Godiac – 2 ani de închisoare, cu confiscarea averii;

6-9 iunie 1994 – La Iaşi şi Chişinău îşi desfăşoară lucrările Congresul al V-lea al Filologilor Români, care înaintează Parlamentului Republicii Moldova un Apel în care se menţionează că „limba de stat în Republica Moldova este una şi aceeaşi cu limba vorbită de către românii de pretutindeni şi se numeşte LIMBA ROMÂNĂ”;

9 septembrie 1994 – Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova propune Parlamentului modificarea  Articolului 13 al Constituţiei în redacţia „Limba de Stat (oficială) este limba română”;

7 aprilie 2009 – revoluţia tinerilor şi căderea guvernării comuniste;

17 aprilie 2011 – constituirea Platformei „Acţiunea 2012”;

27 iunie 2014 – semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană;

3 aprilie 2015 – primul congres al Diasporei Unioniste;

5-11 iunie 2015 – Marşul Tinerilor Unionişti Basarabeni „Chişinău-Bucureşti”;

11 iunie 2015 – organizarea celui de-al treilea Pod de Flori la Ungheni;

16 februarie 2016 – crearea grupului parlamentar bucureştean „Prietenii Unirii” (60 de parlamentari, legislatura 2012-2016);

29 mai 2017 – crearea grupului parlamentar bucureştean „Prietenii Unirii” (108 de parlamentari, legislatura 2012-2016);

3 ianuarie 2018 – preşedintele consiliului raional Ialoveni Anatolie Dimitriu a iniţiat acţiunile culturale pentru Centenar, care s-au transformat apoi în declaraţiile de Unire;

24 ianuarie 2018 – semnarea primei Declaraţii de Unire cu România de c. Parcova, Edineţ;

24 ianuarie 2018 – prezent – semnarea Declaraţiilor de Unire cu România de peste 190 de autorităţi şi organizaţii, inclusiv, de Universitatea Tehnică a Moldovei, prima universitate semnatară;

1 iunie-1 septembrie 2018 – Marşul Centenar „Alba Iulia – Chişinău”.

 

*

Basarabia astăzi

Ocupaţia colonială rusească este încă prezentă: militar (armata în Transnistria şi Tighina), economic (coloniştii alogeni), religios (pe lângă vechea Mitropolie a Basarabiei ce ţine de Bucureşti, Moscova perpetuează o „mitropolie” ţaristă), prin mijloacele de comunicare (preponderent în limba rusă), „cozi de topor” etc.

 

Regimurile conducătoare din România de după 1989 s-au opus Reunirii Basarabiei cu România.

Dacă s-ar realiza un „proces al comunismului”, aşa cum s-a procedat în cazul nazismului, problema Basarabiei s-ar rezolva de la sine.

 

Suprafaţa:

Basarabia are 44,422 km2, din care 33,846 km2 (inclusiv Transnistria)

formează „R. Moldova”, iar 10.579 km2 se află în Ucraina.

 

Distanţe:

 Bucureşti > Chişinău: 453 km.

(Bucureşti > Cluj Napoca: 451 km; Bucureşti > Timişoara: 541 km)

 

Demografia:

Astăzi sunt, după 200 de ani de colonizare, deportare şi rusificare (fără Transnistria)  ; Români – 82%   ; Ucraineni – 7%  ; Ruşi – 4,1% ; Alţii – 7%.

În Transnistria: români – 42 %, ucraineni – 28%, ruşi – 24%; alţii – 6% (date din 1988)

 

Documentar realizat de Societatea Creştin Democrată

Jacques Maritain pentru Partidul Corectei Guvernări.

 

Bucuresti , Noiembrie 2018

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric