26 septembrie 1945: Primul soldat american ucis în timpul Revoluției din august din Vietnam
Dewey era șeful unei echipe de șapte oameni trimiși în Vietnam pentru a căuta piloții americani dispăruți și pentru a aduna informații despre situația din țară după capitularea japonezilor.
În conformitate cu prevederile Conferinței de la Potsdam, britanicilor li s-a încredințat responsabilitatea de a dezarma soldații japonezi la sud de paralela 16. Cu toate acestea, odată cu capitularea japonezilor, Ho Chi Minh și Viet Minh s-au declarat guvernul de drept al Vietnamului. Acest lucru i-a înfuriat pe oficialii coloniali francezi și pe soldații francezi rămași, care fuseseră dezarmați și întemnițați de japonezi. Aceștia l-au îndemnat pe generalul-maior britanic Douglas D. Gracey să îi ajute să recâștige controlul. Gracey, care nu-i simpatiza pe Viet Minh sau cauza lor, a reînarmat 1.400 de soldați francezi pentru a-și ajuta trupele să mențină ordinea.
A doua zi, aceste forțe i-au alungat pe Viet Minh din birourile pe care le ocupaseră doar de curând. Dewey simpatiza cu Viet Minh, dintre care mulți erau naționaliști care nu doreau o revenire la regimul colonial francez. Ofițerul american era un om deschis, care l-a înfuriat în curând pe Gracey, ceea ce l-a determinat în cele din urmă pe generalul britanic să-i ordone să părăsească Indochina.
În drum spre aeroport, însoțit de un alt ofițer OSS, căpitanul Henry Bluechel, Dewey a refuzat să se oprească la un baraj rutier ținut de trei soldați Viet Minh. El le-a strigat în franceză, iar aceștia au deschis focul, omorându-l instantaneu pe Dewey. Bluechel nu a fost rănit și a scăpat pe jos. Ulterior s-a stabilit că Viet Minh a tras asupra lui Dewey crezând că este francez.
Acesta avea să se dovedească a fi primul dintre cei aproape 59.000 de americani uciși în Vietnam.
