Nasty – cum a fost poreclit de americani – a adus spectacolul pe terenurile de tenis din întreaga lume, îmbinând tehnica ireproşabilă şi loviturile de geniu, cu glumele, uneori şocante.
Când era copil a jucat fotbal, fiind legitimat la Progresul Bucureşti. Datorită fratelui său mai mare, Constantin, s-a îndreptat apoi spre tenis, devenind campion naţional de copii în 1952, de juniori, în 1962 şi campion naţional de seniori în 1968-1969.
În toamna anului 1965 a participat la campionatele naţionale ale României, unde l-a întâlnit în finală pe campionul en-titre, Ion Ţiriac, pe care l-a întrecut în patru seturi: 2-6, 6-4, 6-4, 6-1.
Cei doi mari sportivi ai ţării aveau să scrie o pagină de neuitat în istoria sportului românesc, reuşind să joace de trei ori finala Cupei Davis (1969, 1971 şi 1972).
Primul Roland Garros
Debutul carierei sale internaţionale a avut loc la vârsta de 20 de ani, la Roland Garros, în 1966, când a jucat finala la dublu, alături de Ion Ţiriac. Primul mare succes internaţional îl obţine în 1972 în Statele Unite ale Americii, unde câştigă turneul de la Forrest Hills.
Tot în 1972, se impune împreună cu Ion Ţiriac în proba de dublu a turneului de la Roma şi la dublu mixt, la Wimbledon, alături de Rosie Casals.
Anul de glorie al lui Ilie Năstase a fost 1973, când a câştigat turneul de la Roland Garros, cel mai important concurs pe zgură, fără să piardă niciun set.
În acelaşi an, se impune şi în proba de dublu de la Wimbledon, făcând pereche cu prietenul său, americanul Jimmy Connors.
De asemenea, a câştigat turneul de la Roma, unde l-a învins în finală pe spaniolul Manuel Orantes şi este desemnat primul lider al clasamentului mondial ATP.
Retragerea
În decursul carierei sale, Ilie Năstase a câştigat, 64 de turnee ATP la simplu şi 45 la dublu. A câştigat de patru ori Turneul Masters, în 1971, 1972, 1973, 1975; US Open în 1972 şi 1975; French Open în 1970 şi 1973; Wimbledon în 1973.
A jucat 18 ani pentru echipa de Cupa Davis a României, câştigând 109 meciuri. În 1970, Ilie Năstase a intrat în rândul celor 20 cei mai buni jucători de tenis din lume.
S-a retras din activitatea competiţională în 1985, la turneul de la Toulouse din Franţa, ţară unde şi-a început cariera sportivă internaţională.
În anul 1994, a fost căpitan nejucător al echipei României de Cupă Davis.
A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (1969, 1972, 1973 şi 1974).
A fost timp de 40 de săptămâni nr. 1 mondial (23 august 1973 – 2 iunie 1974) şi de opt ori în Top Ten.
A primit „Racheta de aur” la New York în 1973 şi este singurul român care are numele înscris în International Tennis Hall of Fame.
În 1990, la Roland Garros, a obţinut Premiul deceniului.
În 2005, revista Tennis Magazine l-a plasat pe locul 28 în lista celor „40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani”.
General
În anul 2000 i-a fost conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer, iar la 1 decembrie 2008 a fost înaintat în gradul de general-maior (cu două stele), în retragere, în Ministerul Apărării Naţionale.
În anul 2009, Ilie Năstase a fost desemnat de statul francez Cavaler al Legiunii de Onoare.
La 27 octombrie 2011, a primit din partea Regelui Mihai I, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta, Decoraţia Regală Nihil Sine Deo.
Soț
Ilie Năstase a fost căsătorit de cinci ori: prima oară în 1972, la vârsta de 26 de ani, cu Dominique Grazia, un top model belgian, cu care are o fiică, Nathalie.
Au divorțat zece ani mai târziu.
În 1984, s-a căsătorit cu actrița americană Alexandra King, cu care a adoptat doi copii, Nicholas și Charlotte.
A treia soție a fost românca Amalia Teodorescu, cu care s-a căsătorit în 2004. Au două fiice, Alessia și Emma Alexandra.
După ce au divorțat în 2010, Năstase a început o relație tumultuoasă cu vedeta mondenă Brigitte Sfăt, care i-a devenit a patra soție în 2013.
Cei doi au divorțat în 2018.
În 2019, Năstase s-a însurat cu actuala sa soție, Ioana Simion.
