Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Primul ambasador al Spaniei în România pretinde tronul Albaniei ca descendent al familiei princiare Kastrioti
Articole online

Primul ambasador al Spaniei în România pretinde tronul Albaniei ca descendent al familiei princiare Kastrioti

Juan Pedro de Aladro y Kastriota a fost primul ambasador spaniol la București, având titulatura de însărcinat cu afaceri al Regatului Spaniei în Regatul României (1881-1883), ridicat apoi la rangul de ministru plenipotențiar și trimis extraordinar (1883-1884).

S-a născut în 1845, în localitatea spaniolă Jerez de la Frontera, regiunea Cádiz, provincia Andalusia.

La naștere a purtat numele de Juan de Aladro de Perez y Valasco, fiind fiul în afara căsătoriei al Isabelei Aladro Pérez cu Juan Pedro Domecq Lembeye, nobil spaniol de origine franceză, co-proprietar al podgoriei și casei de vinuri Pedro Domecq, fondată în 1822 și care funcționează și în prezent.

A moștenit titlul și averea tatălui său după moartea acestuia, în 1869. Ulterior și-a adăugat și numele Kastriota, pentru a sublinia presupusa descendență – prin bunica sa paternă – din familia princiară Kastrioti, care a condus Albania în Evul Mediu.

A studiat la Institutul Provincial din localitatea natală, astăzi Institutul Padre Luis Coloma, apoi la colegiul privat San Felipe Neri din Cádiz, remarcându-se prin rezultatele bune la științele umaniste și talentul pentru limbile străine.

A devenit un poliglot, cunoscând limbile albaneză, bască, engleză, franceză, germană, italiană, română și rusă.

A urmat studiile universitare la Sevilla, unde a obținut licența în drept.

A fost un bun sportiv și vânător pasionat, fiind și proprietarul unei herghelii de cai de curse. 

A intrat în serviciul diplomatic spaniol în 1867, fiind trimis în diverse misiuni în străinătate la Viena (1868), Paris (1869), Bruxelles (1870) și Haga (1872).

A parcurs pe rând gradele diplomatice de la atașat diplomatic la ministru plenipotențiar, îndeplinind funcțiile de șef de misiune la Haga (1878-1881) și București (1881-1884).

După moartea Regelui Alfonso al XII-lea în 1885 s-a retras din diplomație, stabilindu-se la Paris, fiind posesorul unei averi considerabile.

Începând cu această perioadă, Juan Pedro Aladro începe să fie tot mai interesat de mișcarea de redeșteptare națională albaneză, devenind unul dintre cei mai cunoscuți pretendenți la tronul Albaniei.

A susținut cu sume importante mișcarea națională albaneză din exil și a fondat prima școală seculară în limba albaneză (Mësonjëtorja) la Korcea, prin intermediul asociației albanezilor din exil DRITA (Lumina), cu sediul la București.

De altfel, deschiderea acestei școli, la 7 martie 1887, a fost marcată simbolic prin sărbătorirea Zilei Profesorilor în Albania la această dată.

Juan Pedro Aladro y Kastriota a devenit o figură populară printre albanezi, cărți poștale cu portretul său și steagul albanez fiind larg distribuite.

Cu toate acestea, opoziția marilor puteri europene după anul 1910 a determinat alegerea lui Wilhelm de Wied, nepotul Reginei Elisabeta a României, nobilul spaniol stingându-se din viață fără urmași direcți, în 1914.

Juan Pedro Aladro se căsătorise cu doar doi ani înainte, în 1912, cu contesa belgiană Juana Renesse y Maelcamp, decedată și ea la scurt timp după moartea soțului său.

Splendida reședință a familiei lui Juan Pedro Aladro y Kastriota – Palatul Domecq, construit în stilul baroc andaluz, dăinuește și astăzi în Jerez de la Frontera, păstrând și amintirea primului ambasador al Spaniei în România!   

Citește și Cele șase luni de domnie în Albania a nepotului Reginei Elisabeta a României

 

Sursa: Pagina de Facebook a Arhivelor Diplomatice ale MAE

Registration

Aici iti poti reseta parola