Nunta Mariei, domniță frumoasă și educată, este descrisă în lucrarea lui Eberhard Werner Happel cu titlul Historia moderna Europae, oder eine historische Beschreibung des heutigen Europae, publicată în 1692.
Domnița Maria era îmbrăcată în alb, cu un văl roz, care o acoperea toată, prins de părul ei cu două săgeți de aur.
Slujba a fost oficiată de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, venit special din Ucraina pentru a o cununa pe fiica lui Vasile Lupu.
Desi Radziwiłł era luteran, totuși, pentru a nu strica cheful Domnului Moldovei, el s-a însurat după ritul ortodox.
Petrecerea a ținut 12 zile.
Zestrea miresei a fost de 650 000 monete de aur.
După nuntă, prințul Janoș Radziwiłł își luă nevasta, pornind cu ea în Polonia.
O duse întâi la Varșovia, ca s-o prezinte regelui și apoi se apucară să cutreiere apusul Europei.
A fost prima călătorie de nuntă a unei domnițe din Moldova în Occident. După un an de zile, Maria Radziwiłł își revăzu tatăl la Suceava.
În prefața Trebnicului cu peste 1500 de pagini, tipărit de Petru Movilă în 1646 la Lavra Pecerska, găsim cuvântarea mitropolitului Petru Movilă, rostită la nunta renumitei domnițe.
Cuvântarea avea să fie publicată, la solicitarea tatălui miresei și în ediție aparte, la Kiev.
Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron vodă încoace:
În anul 7153<1645> au făcutŭ și nunta fiicăi sale Vasilie-vodă, cei mai mari, doamnei Măriei, după cneadzul Ragivil, om de casă mare, den cnédzii Litfei.
Numai, cu ce inimă și sfatŭ au făcut acéia casă după omŭ de lége calvinească, care este scornită de un mitropolit de Fiandra, de supt ascultarea papei de Rîmŭ, peste legăturile săboarelor cu multe dumnedzăirești minuni legate.
Iară calvinul numai pre singure pohtele sale trupești, osebite de sfînta săbornică besérecă au scornitŭ acéia lége, la care, ca la o lége slobodă, în puțină vréme au cursŭ toată Fiandra și Englitera.
De mirat au rămas vacurilor această casă, cum au putut suferi inima lui Vasilie-vodă să să facă.
Și multă vréme s-au frămîn-tatŭ acestŭ lucru în sfat și cîțva boieri pre atunci apăra acest lucru, să nu hie, ales Toma vornicul și lordachie visternicul, care capete de-abea de au avut cindva această țară, sau de va mai avea.
Ei dzice lui Vasilie-vodă și pentru legea rătăcită și un lucru nu fără grije despre împărățiia Turcului.
Iară Toderașco logofătul și Ureche vornicul sta asupra aceștii minte să să facă.
