Online

Prima conferinţă de PRESĂ a Reginei MARIA

 Cătălin Pena
Prima conferinţă de PRESĂ a Reginei MARIA

C.G. Costa-Foru, preşedinte al Asociaţiunei Generale a Presei Române, scria că în analele presei române ziua de 26 aprilie 1919 “va aparţine reginei Maria”.

Întoarsă din călătoria la Paris şi Londra, Regina a fost asaltată cu cereri de interviuri de la gazetarii români, drept urmare “pentru prima oară de când presa există la noi, o invitaţie in corpore i-a deschis accesul palatului. Contactul acesta l-a dorit regina; presa îi e adânc recunoscătoare”, nota Costa-Foru, care, în calitatea sa de preşedinte al Asociaţiunei, avusese privilegiul unei audienţe privată la Regină, la ora 12, “pe când audienţa colectivă a întregii noastre corporaţiuni era fixată pentru ora 18”.

Ascultând-o, am aflat cum Majestatea Sa, în călătoria Sa în Franţa şi Anglia, şi-a pus în serviciul ţărei ştiinţele şi puterile Sale toate, pe terenul unde se dă acum lupta, întărind prea slabele pregătiri ale diplomaţiei noastre şi cucerind cele ce se mai pute încă cuceri şi care, fără acest hotărâtor concurs, rămâneau definitiv pierdute”, era impresia lui Costa-Foru.

Regina, potrivit presei vremii, a vorbit gazetarilor de misiunea ei, de concepţiile ei, chiar de alcătuirea ei sufletească.

Suverana a lăsat să se înţeleagă că România nu fusese tratată tocmai bine înainte ca ea să ajungă la Paris. “Dar ajunsă acolo şi luând contact cu bărbaţii de stat adunaţi acolo, a rupt ghiaţa. Şi ni se vor da de toate: noi, pentru armată – şi dreptate ni se va face”.

Regina a spus că, totuşi, se temea ca intervenţia ei să nu fie rău interpretată şi a adăugar energic: “Nu m-am prezentat pentru a cerşi, ci pentru a le cere ce este drept şi ce este în interesul şi al aliaţilor”. Apoi, a povestit “procedura la care a recurs, tactica ei diplomatică. La Paris cea vioaie, graţioasă, fermecătoare. La Londra cea gravă, ultraserioasă, din când în când întreruptă de raza unei glume. Ambele tactici dau rezultatea bune.

Apoi cronicarul relata: “A vorbit şi de chestia evreească. A arătat pe rege ca pe cel mai puţin antisemit dintre români şi a subliniat făgăduielile lui cari sunt fundamentul îndreptărei greşelilor ce s-au comis în chestia evreească. A vorbit gazetarilor de aceasta, fiindcă i s-a vorbit şi ei la Paris şi Londra”. În Anglia şi America chestia evreiască interesează”, a spus Suverana.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric