Scala
Istoria Capitalei Bucureşti va cuprinde:
— Păzirea cu stricteţă a sfintei noastre religiuni, a Bisericii şi a tutulor obiceiurilor morale creştine, apoi voi urma arătând obiceiurile solemnităţilor diferitelor serbări, venirea diferiţilor mitropoliţi la scaunul arhiepiscopal, vieţile şi faptele lor;
– Venirea şi suirea pe tron a diferiţilor domni, vieţile, obiceiurile şi faptele în domnia lor, cum şi sfârşitul lor;
– Alaiurile domneşti, podoabele şi luxul cel mare ce se practică la diferite solemnităţi domneşti;
– Locuinţele şi numele tuturor boierilor celor mari (protipendada), de al doilea grad şi de al treilea grad, faptele lor cele pline de virtuţi şi filantropie a căror memorie se venerează şi o vom venera-o întotdeauna;
– Gradele tuturor autorităţilor şi numirea veliţilor boieri (miniştri), puterea lor şi faptele lor în toată administraţia ţării;
– Invaziile austriace, ruse şi cruzimile turce;
– Decapitarea la palat a nenorocitului de domn Hangerliu;
– Evenimentele petrecute în anul 1821;
– Venirea lui Ipsilant cu grecii revoluţionari, cum şi a lui Tudor Vladimirescu cu oltenii săi; Omorârea lui Tudor în Târgovişte de către Ipsilant, prin trădare;
– Invazia armatei turceşti sub Gingir efendi chehaia-bei al paşii Silistrii, primirea lui în Capitală de către caimacamii ţării;
– Teribilul măcel făcut de turci în Capitală, după omorârea lui Bimbaşa Sava;
– Potolirea evenimentelor triste ale anului 1821 şi întoarcerea boierilor pribegi din Transilvania;
– Venirea la tronul ţării a nemuritorului domn Grigore D. Ghica – frumoasele fapte filantropice şi secolul de fericire al românilor;
– Zilele de petrecere ale românilor: 1 Mai cum se serba în diferitele timpuri şi obiceiurile târgului Moşilor şi al Drăgăicii;
– Zilele de caftane (avansări) ale boierilor, preţul alimentelor de hrană în diferite epoci, numirea puterii în armatele româneşti;
– Judecata criminalilor şi executarea pedepselor lor în diferite epoce; Numirea tâlharilor celor mai de frunte şi felul executării lor; Breslele comersanţilor;
– Numirea stradelor, numirea monastirilor şi a tutulor monumentelor aflate în Capitală;
– Timpul de când locuitorii au început a se căuta prin doctori, cum şi numirea tutulor doctorilor şi spiţerilor ce au fost în Capitală, de la începerea a se căuta românii cu doctori până în anul 1870;
