Online

Povestea celor două REGIMENTE româneşti care n-au mai ajus să SALVEZE dinastia ALBANIEI

 Cătălin Pena
Povestea celor două REGIMENTE româneşti care n-au mai ajus să SALVEZE dinastia ALBANIEI

Plângeţi voi Albanezii şi Aromânii pe mormântul proaspăt al acestei Regine-Mamă, care a ştiut să infiltreze atâta dragoste Marelui Rege Carol I pentru Albania, încât cu siguranţă că s-ar fi trimis la Durazzo şi cele două regimente dacă n-ar fi survenit crâncenul răsboiu european, scria Tribuna Albano-Română la înmormântarea Reginei Elisabeta, petrecută pe 21 februarie 1916 la Mănăstirea Curtea de Argeş.

Despre ce regimente e vorba? Regina Elisabeta îl impusese pe tronul noului stat albanez pe nepotul său de frate, prinţul Wilhelm de Wied. La scurt timp după sosirea acestuia în Albania a izbucnit războiul civil, iar Wilhelm l-a trimis la Bucureşti pe poetul Murad-Bey Toptani, care l-a convins pe Carol I să trimită trupe române care să consolideze poziţia prinţului, însă Ministerul de Externe al României s-a opus. Tot atunci, Regina Elisabeta primea o scrisoare de la Sofia, soţia lui Wilhelm de Wied, care se termina cu cuvintele următoare: “Toţi ne-au părăsit. Singura nădejde ne este în Suveranii României şi poporului frate de la Dunăre. Încă nu este timpul pierdut, dacă cu o mână de oameni devotaţi am rezistat trei luni, dar de ni se va trimite ajutorul promis, totul va trumfa în favorul nostru. Nu se poate să ni se refuze acest sprijin”.

Regina Elisabeta a comunicat trimisului să nu mai nădăjduiască la nimic: “Regele Carol i-a atras atenţia nepotului meu să nu se ducă în Albania înainte de a se delimita graniţa sudică dinspre Grecia, deoarece prevăzuse şiretenia diplomatică a grecilor, care au făcut atâta rău Albaniei şi Românilor noştri din Coriţa. Şi deşi n-a fost ascultat, totuşi Regele a propus guvernului să trimită două regimente în Albania, ca să fie apăraţi Albanezii şi Aromânii sub adăpostul tricolorului românesc de bandele greco-sârbeşti! Dar cum vezi...răsboiul bate la uşă şi la noi în ţară... Ce să le facem? Ştim şi noi unde ne vom muta în curând? Deplâng soarta Albaniei...Îmi pare rău de bieţii Români şi de poporul albanez...Scumpii mei nepoţi, Dumnezeu să vă aibă în pază! Eri a plecat căpitanul Burchi cu Şerbănescu spre Durazzo, ca să ducă ceva provizii şi mantale de iarnă pentru bieţii noştri voluntari, care nu mai pot veni în ţară! Oare să mai ajungă ei până acolo? Wilhelm şi Sofia mi-au scris despre bravura voluntarilor noştri, deşi puţini! Dar dacă s-ar fi dus două regimente? Posibil să fie şi norocul nostru. Cine ştie ce ne aşteaptă, trebuie să fie tot soldatul purtător de armă aci în ţară”.

Domnia prinţului Wilhelm a durat doar şase luni, după care a plecat şi s-a înrolat în armata germană.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric