Poruncile Partidului Naţional Ţărănesc la alegerile din 1946. Tot Stalin a fost mai tare

 

În noiembrie 1946, bolşevizarea României prindea conturul pe care şi-l doreau Moscova şi acoliţii ei de pe meleagurile României. La doi ani după ce Armata Roşie ocupase România şi Moscova îşi impusese propriul regim comunist în ţară, comuniștii au falsificat grosolan alegerile din 19 noiembrie. Următorul pas a fost dezmembrarea Opoziției, care de multe ori […]

În noiembrie 1946, bolşevizarea României prindea conturul pe care şi-l doreau Moscova şi acoliţii ei de pe meleagurile României.

La doi ani după ce Armata Roşie ocupase România şi Moscova îşi impusese propriul regim comunist în ţară, comuniștii au falsificat grosolan alegerile din 19 noiembrie.

Următorul pas a fost dezmembrarea Opoziției, care de multe ori s-a făcut prin violență. După obținerea frauduloasă a controlului asupra Parlamentului, comuniștii i-au arestat pe liderii partidelor democratice.

A urmat șantajarea Regelui Mihai I, silit să abdice și să plece în exil, iar în 1948 a urmat interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Fusese consfinţită organizarea României după modelul sovietic.

Campanie electorală marcată de abuzuri

Campania electorală dinaintea alegerilor din noiembrie 1946 a fost marcată de numeroase abuzuri ale comuniștilo impuși de sovietici drept partid de guvernământ.

Ziarele Opoziției au fost interzise, iar mitingurile PNȚ și PNL au fost anulate prin forţă. Liderii partidelor democratice care se opuneau noii ideologii au fost bătuţi sau chiar ucişi. Forță armată sovietizată a căzut greu asupra tuturor celor care se opuneau comunizării (n.r. – bolşevizării) României.

Mită electorală pe scară largă a devenit una dintre metodele de convingere a electoratului. Chiar şi aşa, ţărăniştii şi liberalii fideli nu s-au lăsat influenţaţi. Ei n-au putut fi convinşi sub nicio formă să renunțe la susținerea partidelor democratice.

PNŢ, principala formaţiune în opţiunile electoratului. Istoricul Virgil Țârău este cel care a citat  rapoartele Siguranței din acea perioadă şi din care reieşea foarte clar că PNȚ rămânea principalul partid în opțiunile electoratului, mai ales în Transilvania.

Alegători morţi, minori sau infractori

În acest context, comuniștii au contracarat în stilul lor: i-au scos de pe listele electorale pe alegătorii care simpatizau cu partidele democratice. Urmarea a fost că 8% dintre alegători nu au putut vota. Totodată, au fost eliberate cărți de alegător pe numele morților, minorilor sau infractorilor.

Mai mult, în ziua votului au fost introduse în urne voturi preștampilate în favoarea Blocului Partidelor Democratice. Adică în favoarea alianței electorale conduse de comuniști. Cu toate acestea, cifrele tot nu ieşeau cu doreau tătucii de la Moscova…

Ce se mai putea face? Bolşevicii au trecut la falsificarea proceselor-verbale ale alegerilor, iar liderii politici care s-au opus au fost bătuți și arestați. Nici asta n-a fost însă suficient pentru câştigarea alegerilor de către comunişti.

„Nu contează cine votează, contează cine numără voturile.”

Şi atunci s-a ajuns la celebrul citat al lui Iosif Vissarionovici Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile.” Practic, comuniștii au inversat procentele lor cu cele ale PNȚ şi alianţa girată de URSS a avut 347 de mandate de deputat, în timp ce PNȚ a primit 33, iar PNL doar 3.

Desigur, falsificarea grosolană a alegerilor a stârnit protestele Marii Britanii și ale Statelor Unite ale Americii, dar ce însemnau nişte proteste de complezenţă în condițiile în care România fusese aruncată în sfera de influență a URSS ca urmare a înțelegerii dintre Iosif Stalin și Winston Churchill din octombrie 1944.

Cele 10 porunci ale PNŢ

„Cu ocazia alegerilor din 1946, în faţa abuzurilor autorităţilor, controlate de comunişti, Partidul Naţional Ţărărănesc a publicat «Cele 10 porunci ale cetăţeanului român», menite să atragă atenţia alegătorilor asupra pericolului care pândea ţara.

Iată care erau acestea:

Să verifice dacă este înscris în listele electorale şi să-şi scoată cartea de alegător. În caz că nu i s-a dat cartea de alegător, să facă imediat contestaţie la judecătorie.

Să conteste pe cei trecuţi în aceste liste pe nedrept.

Să citească şi răspândească manifestele Partidului Naţional Ţărănesc.

Să propage ideile acestui partid.

Să nu uite că partidele din Blocul Democrat (B.P.D.) sunt slugile Partidului Comunist şi anume: Frontul Plugarilor, Partidul Social-Democrat (Lothar Rădăceanu), Partidul Naţional Liberal (G. Tătărescu), Partidul Naţional Ţărănesc (A. Alexandrescu), Partidul Naţional Popular fost Uniunea Patrioţilor.Femeile să-şi apere prin votul lor familia, copiii şi ţara urmând exemplul soţilor şi părinţilor lor.

Să se organizeze pe sate, să meargă la vot împreună şi să păzească urna până la comunicarea rezultatului.

Să nu se înspăimânte de ameninţările agenţilor guvernului.

Să ştie că Partidul Naţional Ţărănesc va aduce ţării libertatea şi dreptatea tuturor cetăţenilor.

Să ştie că toată ţara este alături de Partidul Naţional Ţărănesc, de Iuliu Maniu şi Ion Mihalache şi că alegerile vor fi câştigate de acest partid.

Să voteze cu Partidul Naţional Ţărănesc”, se arată pe comunismulinromania.ro.

explicaţie foto: Adunare festivă cu prilejul înmânării steagului pionerilor sovietici către pionerii români. 1949. Muzeul P.C.R., nr. inv. 25184