Presa sovietică a făcut din puștiul Pavel Trofimovici Morozov, mai cunoscut ca Pavlik, un martir.
Au fost construite statui ale acestuia și numeroase școli și grupuri de tineret au fost numite în onoarea sa. Școala lui Gerasimovka a devenit un altar sovietic și copii din toată Uniunea Sovietică au mers în excursii acolo.
În timpul anchetei lui Trofim Morozov, soția sa, Tatiana Morozova, a declarat că acesta obișnuia să o bată și a adus acasă obiecte de valoare primite ca plată pentru vânzarea documentelor falsificate. Conform acestei mărturii, Pavel, care avea doar 13 ani la acel moment, nu a făcut decât să confirme dovezile oferite de mama sa.
„Informer 001: Mitul lui Pavlik Morozov”
La mijlocul anilor 1980, Yuri Druzhnikov, un scriitor disident dat afară din Uniunea Scriitorilor Sovietici, a efectuat o anchetă, s-a întâlnit cu martori oculari supraviețuitori și a scris o carte despre Pavlik.
A circulat inițial ca samizdat, după care a fost publicată în rusă în Marea Britanie în 1988 și, ulterior, tradusă în mai multe limbi. Prima traducere în limba engleză a apărut în 1996 sub titlul „Informer 001: Mitul lui Pavlik Morozov”.
În cartea sa, Druzhnikov contestă fiecare aspect al versiunii propagandei sovietice. De exemplu, diferite surse din literatura sovietică dau diferite vârste pentru Pavlik și îi atribuie fotografii ale altor băieți.
Pavlik nu era pionier când a fost ucis. Conform versiunii sovietice, bunicul lui Pavlik era responsabil pentru uciderea lui.
Potrivit lui Druzhnikov, bunicul a fost zdrobit de moartea lui Pavlik, a organizat căutarea când băiatul a dispărut și și-a susținut nevinovăția în timpul procesului.
