Pierderea domniei la începutul veacului XVI în Valahia
Documentele 2, 3 și 5, din 12 și 27 februarie 1614 sunt de fapt trei scrisori legate între ele, toate concentrând-se în jurul problemei restituirii banilor care reprezentau venitul principal al lui Radu Șerban. Scrisoarea cu numărul doi prezintă adresarea fostului domnitor față de arhiducele Ferdinand, în vreme ce a treia scrisoare relevă cererea făcută de arhiduce la Camera Ungară. În aceste prime două scrisori se poate observa și legătura dintre domnii de peste Carpați și suveranii creștini din vecinătate. A treia scrisoare surprinde instituția care era datoare să garanteze pensia lui Radu Șerban, care rămăsese fără tron și care, în virtutea angajamentelor, trebuia acum ajutat.
Dacă doc. doi prezintă o scrisoare a lui Radu Șerban către arhiducele Ferdinand, prin care îl roagă să îi asigure în continuare stipendiul, documentele trei și cinci cuprind scrisorile arhiducelui către Camera Ungară, în cea din 12 ianuarie cerând camerei să-i fie asigurată pensia fostului domn de 800 de florini din veniturile hărminției din Tirnavia, în vreme ce în scrisoare din 27 februarie 1614 cere ca tricesimatorul din Tirnavia să fie utilizat pentru a asigura fără alte întârzieri pensia fostului domn. Documentele subliniază relațiile pe care domnii munteni și suveranii cărora le erau supuși.
Acest ordin a venit în urma plângerii făcute de Radu Șerban și a memoriului directorului Oficiului Salinar din Pozsony, Felix Schödel, adresat arhiducelui Ferdinand cum că Dunărea fiind înghețată nu poate avea sare. Din aceste documente reiese clar că fostul domn avea relații privilegiate cu înalți demnitari, precum și situația grea în care se afla domnul după pierderea tronului. Desigur, din aceste documente ar putea reieși și o care lipsă de eficiența a statului maghiar, care se află în incapacitatea de a plăti.
Cert este că domnii munteni aveau o plasă de siguranță dacă rămâneau fără tron, fiind înlăturați de vreun pretendent care se bucura de bunăvoința otomanilor. Documentele acestea, editate de Veress, au meritul de a ne edifica cu privire la multele instituții și entități care jucau un rol societatea vremurilor, oferindu-ne și explicații cu privire la natura relației dintre statele creștine din această parte a Europei.
