Cu prilejul pomenirii sale, pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României a publicat câteva documente emise în Cancelaria Moldovei în timpul domniei sale, redactate pe pergament, în limba slavonă, prezentând elemente diplomatice caracteristice perioadei respective și peceți în ceară roșie care autentifică înscrisurile domnești.
Primul dintre documente, un hrisov emis la 22 mai 1476, se remarcă tocmai prin faptul că prezintă, pe lângă pecetea domnească în ceară roșie, alte cinci peceți ale unor boieri ce ocupau demnități în Divanul Moldovei.
Aprodul Purice
Cel de-al doilea document atestă existența aprodului Purice, personajul despre care Ioan Neculce relata în „O samă de cuvinte” că l-ar fi ajutat pe Ștefan ce Mare să urce pe cal într-un moment de cumpănă:
„Ştefan‐vodă cel Bun, când s‐au bătut cu Hroit ungurul, precum zic unii la Caşen, iar letopisățul scrie că s‐au bătut la Şcheie pe Siretiu, au fost căzut calul cu Ştefan‐vodă în războiu.
Iară un Purice aprodul i‐au dat calul lui. Şi nu putè în grabă încăleca Ştefan‐vodă, fiind om micǔ.
Şi au zis Purice aprodul: „Doamne, eu mă voi face o moviliță, şi vino de te sui pe mine şi încalecă”.
Şi s‐au suit pe dânsul Ştefan‐vodă şi au încălecat pre cal.
Şi atunce au zis Ştefan‐vodă:
„Sărace Purece, de‐oi scăpa eu şi tu, atunci ți‐i schimba numeli din Purice Movilă”.
Şi au dat Dumnezeu şi au scăpat amândoi.
Şi l‐au şi făcut boier, armaş mare, pre Purece. Şi dintru acel Pureci aprodul s‐au tras neamul Movileştilor, de au agiuns de au fost şi domni dintru acel neam…”.
Potrivit documentului păstrat în Colecția Peceți (Arhivele Naționale Istorice Centrale), în anul 1491, Ștefan cel Mare îi întărește lui Purece Spătarul și fraților săi proprietatea asupra a două sate pe Nistru.
Din selecție mai face parte un document prin care Ștefan cel Mare întărește Mânăstirii Bistrița mai multe proprietăți.
Hrisovul lui Ștefan cel Mare vv., domnul Moldovei, prin care întărește M-rii Bistrița, unde este egumen popa Paisie, stăpânirea peste mai multe sălașe de țigani, dăruiți de unchiul domnitorului. Blestem. A pus pecete Tăutul, logofăt, și a scris Toader.
Cei interesați de subiect pot să acceseze platformele monasterium.net și arhivamedievala.ro unde vor găsi în format digital și alte documente emise în Cancelaria lui Ștefan cel Mare.
Foto sus: 1476, mai 22, Iași. Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei, întărește lui Mușat Vornic seliștea Popricani, pe râul Jija, cumpărată de la Șteful Pitar.
