Pe măsură ce Xi reapare, Europa cade din nou pradă tacticilor Chinei de a diviza și de a conduce
Toți liderii europeni prezenți la summitul G20 de săptămâna aceasta de la Bali și-au dorit o întâlnire individuală cu președintele chinez Xi Jinping. Însă nu toți au obținut una, după cum relatează pe larg Politico.
Dorința europenilor de a se întâlni cu Xi Jinping a fost determinată de faptul că săptămâna aceasta a fost prima ocazie de a se întâlni cu liderul chinez la o reuniune diplomatică majoră de la blocajele de la începutul anului 2020, când pandemia de coronavirus a început în China și s-a răspândit în lume.
Europenii au trebuit întotdeauna să accepte că se vor lupta pentru „firimituri” în ceea ce privește calendarul. Președintele SUA, Joe Biden, a petrecut trei ore și jumătate cu Xi, în timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a trebuit să se mulțumească cu (încă perfect respectabile) 43 de minute.
China a reluat în mod vizibil tactica sa consacrată de mult timp de a curta anumite țări UE și interesele naționale ale acestora, lucru pe care l-a folosit adesea pentru a destabiliza Bruxelles-ul. (Atunci când Bruxelles a amenințat cu un război comercial total în 2013 din cauza boicotării de către China a pieței UE a panourilor solare și a echipamentelor de telecomunicații, China a spulberat cu măiestrie unitatea UE amenințând cu măsuri de retorsiune împotriva vinului francez și spaniol, jucând Parisul și Madridul împotriva oficialilor comerciali ai UE).
Încă o dată, la Bali, China a adoptat o abordare vicleană de la națiune la națiune, întâlnindu-se cu Macron, cu premierul spaniol Pedro Sánchez, cu Giorgia Meloni din Italia și cu Mark Rutte din Olanda, evitându-i în același timp pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe președintele Consiliului European, Charles Michel. O întâlnire cu Michel, cel puțin, fusese așteptată pe scară largă în cercurile diplomatice.
China se irită în fața desemnării UE ca fiind un „rival sistemic” al Bruxelles-ului și a decis, în schimb, să își folosească influența pe lângă fiecare țară europeană în parte
Să luăm ca exemplu întâlnirea cu Rutte. Principalul interes al liderului chinez a fost ca Olanda, unde se află producătorul de cipuri ASML, o companie care produce echipamente cheie pentru fabricarea microcipurilor, să nu se alăture niciunei coaliții comerciale UE-SUA care încearcă să blocheze accesul Chinei la noile tehnologii.
„Se speră ca Olanda să consolideze angajamentul Europei față de deschidere și cooperare”, a notat Xi într-o lectură a reuniunii olandeze. Traducere: Nu faceți probleme comerciale din cauza microcipurilor.
Împreună cu Sánchez, Xi a subliniat importanța Chinei ca motor al turismului în Spania, un sector în care Madridul este deosebit de interesat de vizitatorii de mare rulaj din Asia:
„Cele două părți trebuie să facă pregătiri bune pentru Anul culturii și turismului China-Spania pentru a construi un sprijin popular mai mare pentru prietenia dintre China și Spania”, a declarat Xi.
În mod similar, agenția de știri de stat Xinhua l-a citat pe Macron spunând că dorește mai multă cooperare în domeniul afacerilor, în special în sectoarele aviației și energiei nucleare civile. Relatarea chineză a întâlnirii Xi-Meloni a fost că Beijingul ar urma să importe mai multe bunuri de „înaltă calitate” – probabil din categoria celor de lux și gastronomice – și ar urma să coopereze în domeniul producției, energiei și aerospațial.
Într-un semn că strategia diplomatică a lui Xi a dat roade, Macron a adoptat o abordare neconflictuală față de Xi, chiar masând ego-ul liderului chinez.
Ambasada Chinei la Paris a promovat un videoclip realizat de Douyin, echivalentul chinezesc intern al TikTok, în care Macron a transmis cele mai bune urări Chinei după ce Xi a obținut un nou mandat care a încălcat normele. (Xi a fost numit pentru un al treilea mandat de secretar general al Partidului Comunist).
Macron l-a salutat, de asemenea, pe Xi ca pe o figură „sinceră” care ar trebui „să joace rolul de mediator în următoarele luni” pentru a opri continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei – chiar dacă Beijingul nu a dat niciun semn că ar fi potrivit pentru un astfel de rol de când a izbucnit războiul în februarie.
Ignorând tensiunile mortale ale Chinei din Himalaya cu India, escaladarea tensiunilor cu Taiwan sau aventurismul militar în Marea Chinei de Sud, Macron a declarat: „China face apel la pace … [Există] un atașament profund și știu că sincer față de … carta ONU”.
De asemenea, Macron a declarat reporterilor că intenționează să viziteze China la începutul anului viitor. Aceasta pare a fi o replică la vizita cancelarului german Olaf Scholz, care a vizitat China la începutul acestei luni. Scholz ar fi respins sugestia Parisului pentru o vizită comună Macron-Scholz și a decis să meargă singur cu o delegație de mari întreprinderi.
„Macron avea o nevoie enormă de acest timp cu Xi, deoarece nu putea fi văzut ca fiind lăsat pe dinafară de China când americanii și germanii au dominat titlurile”, a declarat un diplomat occidental.
În timp ce Macron a susținut că Xi a fost de acord cu el în ceea ce privește „apelul la respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, propriul comunicat de presă al Chinei nu a făcut nicio mențiune în acest sens, spunând doar: „China susține încetarea focului, încetarea conflictului și discuțiile de pace”.
Bruxelles a fost exclus
În contrast puternic cu liderii francez, spaniol, olandez și italian, șefii UE de la Bruxelles nu au fost consultați.
Într-o demonstrație a viziunii continuu negative a Beijingului asupra Uniunii Europene, Xi a decis să nu meargă mai departe cu ceea ce POLITICO a înțeles că era un plan aproape sigur pentru ca Michel, cel care reprezintă toate cele 27 de țări, să se întâlnească cu Xi.
Acel eveniment, dacă ar fi fost lăsat să aibă loc, ar fi fost semnificativ pentru a arăta posibilitatea ca economiile mai mici ale blocului să își facă și ele auzită vocea, întrucât Xi ar fi fost altfel ocupat să se ocupe cu jucătorii mai mari.
Schimbarea de opinie a lui Xi cu privire la o întâlnire cu Michel a venit la scurt timp după ce discursul preînregistrat al președintelui Consiliului UE la o expoziție comercială din Shanghai a fost abandonat. Potrivit Reuters, acesta a încercat în discurs să facă referire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un mesaj considerat prea sensibil pentru urechile chinezilor.
Între timp, președinta Comisiei, dna von der Leyen, s-a ocupat nu de planurile de a alinia o întâlnire cu Xi, ci de un spectacol comun cu Biden, care să se concentreze pe finanțarea infrastructurii pentru țările în curs de dezvoltare pentru a rivaliza cu Inițiativa Belt and Road a Chinei.
Într-o critică subtil voalată la adresa abordării Chinei față de noul Drum al Mătăsii, von der Leyen a spus „Parteneriatul global [al Occidentului] pentru infrastructură și investiții este o inițiativă geostrategică importantă în era competiției strategice.
„Împreună cu principalele democrații, oferim parteneriate de infrastructură orientate spre valori, de înaltă calitate și transparente pentru țările cu venituri mici și medii”, a spus ea.
