Online

”Pasărea măiastră” a muzicii românești, din mahalaua Cărămidarilor, interzisă de legionari

 Marina Constantinoiu
”Pasărea măiastră” a muzicii românești, din mahalaua Cărămidarilor, interzisă de legionari

Într-o zi de 25 septembrie, acum 106 ani, venea pe lume cea care avea să devină „Pasărea măiastră” a muzicii românești, inegalabila Maria Tănase.

În 1938, Nicolae Iorga a fost cel care a numit-o ”Pasărea măiastră”, și de atunci publicul larg așa o pomenește.

Supranumită și „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, ori „Privighetoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind considerată şi prima divă din ţara noastră, în adevăratul sens al termenului.

S-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București, care porneşte de sub Dealul Mărţişorului şi se întinde până în câmpia Abatorului, cartierul Tineretului din zilele noastre, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase, originar din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei şi al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu, scrie RADOR.

Tatăl nu și-a dorit încă un copil.

Când a aflat că soţia sa era din nou gravidă, Ion C. Tănase i-a amintit că sunt prea săraci ca să hrănească atâtea guri şi i-a cerut „să lepede copilul”.

Frica de Dumnezeu a făcut-o pe Ana să o aducă pe lume pe cea care avea să devină o mare artistă a neamului românesc.

Debutul pe scenă

În anul 1921, Maria Tănase îşi face debutul pe o scenă, la Căminul Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari.

Apare, din nou, pe scenă, la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” (Liceul „Ion Heliade Rădulescu”), unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze şcoala şi să muncească, alături de familiasa, la grădină.

La vârsta de 15 ani, s-a înscris la concursul Miss România, unde nu a avut succes, picând proba costumelor de baie, iar în anul 1929 se îndrăgosteşte de un medic cu care a rămas însărcinată, însă acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, o intervenţie care i-a marcat existenţa şi care, se spune, i-a răpit, pentru tot restul vieţii, fericirea de a avea un copil. S-a apucat şi de fumat, un viciu care, în cele din urmă, avea să îi ruineze cariera şi viaţa.

Maria Tănase a avut de-a lungul existenţei, iubiri pătimaşe, începând cu dragostea din adolescenţă pentru medicul cu care a rămas însărcinată, relaţia pasională cu sculptorul Constantin Brâncuşi, pe care l-a idolatrizat, dragostea nebună pentru un spion francez, pentru care şi-a vândut averea ca să-l scape de închisoare şi căsătoria cu Clery Sachelarie, cel care care avea să-i tolereze absolut toate capriciile şi aventurile, concentrează agenţia de presă RADOR firea pătimaşă a Mariei Tănase.

În anul 1930 se angajează casieriţă la un birt, unde obişnuia să şi cânte, fiindu-i descoperit talentul de către publicistul şi regizorul de teatru Sandu Eliad, primul ei protector şi cel care avea să o introducă în lumea literar-artistică a oraşului.

Este descoperită comoara

În luna mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase, şi este distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuş-Expres, condus de N. Kirițescu, unde a debutat la 2 iunie, în acelaşi an. La Cărăbuş, maestrul Constantin Tănase îi alege drept nume de scenă Mary Atanasiu sau Elise Lamé.

Aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a i-a anticipat imensul talent şi i-a pregătit, cu atenţie, lansarea.

În toamna anului 1934 este prezentată lui Constantin Brăiloiu, care-i recunoaşte marele talent şi care îi sugerează să se inspire, pentru repertoriu, din Arhiva de folclor pe care acesta o înfiinţase.

În acelaşi an dramaturgul Tudor Muşatescu o recomandă unui bun prieten care deţinea o “fabrică de discuri” – „Lifa Record” – , unde imprimă Romanţa Mansardei, autor Nelu Mânzatu (Nello Manzatti), iar graţie vocii de excepţie a Mariei Tănase amicul lui Muşatescu scapă de faliment, iar „Mansarda” devine şlagăr.

În anul 1935, a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, avându-l ca profesor pe Ion Manolescu împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal.

Duminică, 20 februarie 1938, are loc debutul radiofonic al Mariei Tănase, în cadrul emisiunii „Ora satului”.

Debutul radiofonic al Mariei Tănase a fost deosebit de apreciat în cronicile muzicale ale vremii, iar auditoriul radiofonic a fost realmente impresionat de talentul artistei.

Patima numită Brâncuşi

Anul 1938 aduce una dintre cele mai fascinante poveşti de dragoste, trăite de Maria Tănase cu sculptorul Constantin Brâncuşi. Ca mai toate iubirile acestuia, şi Maria Tănase era cu mult mai tânără decât maestru: el avea 62 de ani, iar ea … 25.

El era deja un artist total, iar ea devenise una dintre cele mai bune voci din România. Întâlnirea celor doi a avut loc la Paris cu prilejul unei expoziții de artă populară organizată de Dimitrie Gusti.

Acesta a invitat-o pe Maria Tănase să facă o vizită la atelierul sculptorului, însă scopul artistic al întrevederii avea să fie abandonat brusc în clipa în care cei doi mari artişti români se cunosc şi se îndragostesc, pe loc, nebuneşte, unul de celălalt. Cântăreața nu a dorit să mai părăsească atelierul, pentru două zile și două nopți, ea ignorând chiar faptul că avea programat un important recital, stârnind mânia lui Dimitrie Gusti.

Brâncuşi o alinta pe Maria Tănase, declarându-i nostalgic: „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră ! … Am colindat toată lumea, mă cunoaște tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de țară, de oltenii tăi și-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu”.

Povestea de dragoste tulburătoare a celor doi avea să se încheie după doar un an, după ce cântăreaţa a participat la Expoziția Internațională de la New York, unde Maria Tănase avea să cunoască un succes fulminant, însă conform biografilor celebrei artiste, aceasta nu l-a uitat niciodată pe Brâncuși, relaţia ei cu artistul fiind marea iubire a vieţii ei.

Legionarii

În vremea legionarilor (octombrie 1940 – ianuarie 1941), Maria Tănase devine indezirabilă, iar Garda de Fier distruge toate înregistrările existente cu aceasta în arhiva radioului, unul din motive fiind că „distorsionau folclorul românesc autentic”, însă realitatea arăta motive profund antisemite, îndreptate împotriva unor mentori sau apropiaţi ai artistei, precum folcloristul Harry Brauner, cel care a avut o contribuţie remarcabilă la realizarea carierei şi repertoriului artistei, sau jurnalistul Stephan Roll.

Legionarii au distrus cu toporul tiraje întregi de plăci de gramofon cu muzică înregistrată de Maria Tănase, matrițe de la casele de discuri aflate în țară și matrițele primelor piese înregistrate la Societatea Română de Radiodifuziune.

Regi și președinți au ascultat-o pe Maria Tănase cântând, însă asta a contat prea puțin pentru legionari.

În 1940, muzica Mariei Tănase a fost interzisă, matrițele de la casa de discuri i-au fost distruse și casa i-a fost vandalizată. Motivul? Maria Tănase pozase provocator, în timp ce juca șah. Conform istoricilor, cel care a salvat-o a fost Șeful Serviciului de Informații, care i-a devenit și iubit.

 În acel an fatidic 1940, Mişcarea Legionară, cooptata la guvernare, a interzis muzica de petreceri, muzica populară, difuzarea ei în public, pe terase, grădini etc. Într-adevăr, noul regim decretase doliu naţional, „Regimul Pompelor Funebre”, când legionarii zeloşi se dedaseră la asemenea atacuri mârsave de anihilare a unei artiste, scrie europafm.ro.

Pe lânga pretextul că Maria Tănase ar fi stricat folclorul românesc, erau şi altele două mai grave.

Unul se referea la faptul că în cercul sau de prieteni artista avea o serie de intelectuali evrei, fapt real, dar repudiat de mişcarea antisemită legionară.

Al doilea motiv ar fi fost acela că fondurile obţinute din încasarile de la concertele cântăreţei de la Paris, în loc sa fie transferate organizaţiei de sprijin a dictatorului Franco din Spania, au fost preluate de către o altă organizaţie adversă, explica Nicolae Carandino într-un interviu publicat de revistacultura.ro.

Aceasta alimenta activitatea subversivă a NKVD care urmărea instaurarea comunismului în România, potrivit sursei citate.

Maria Tanase însă nu a avut nicio legătură cu acest transfer de fonduri.

În fine, un alt pretext al represaliilor declanşate împotriva artistei l-a constituit şi faptul că aceasta apăruse goală pe coperta unui tabloid jucând şah (Maria Tanase obişnuia să apară în astfel de ipostaze la partidele de şah, de care era pasionată).

Interpreta intrase în vizorul legionarilor şi pentru simpatiile sale comuniste: Sandu Eliad conducea Asociaţia „Amicii URSS“, Harry Brauner făcea parte din anturajul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, iar Titus Cristureanu era un prieten apropiat al generalului Emil Bodnăraş.

Acuzaţii

În 1940 și 1943, în plin Război Mondial, Maria Tănase a susținut concerte în Ankara. Important de știut, Turcia era țară neutră și pe teritoriul ei se purtau nenumărate negocieri. Unele cu cărțile pe masă, dar cele mai multe prin intermediul spionilor, mai scrie europafm.ro.

S-a speculat că Maria Tănase ar fi fost unul dintre oamenii de legătură între români și britanici și că mulțumită ei și altora, România a întors într-un final armele împotriva Germaniei naziste.

La Teatrul Taksim a înregistrat un succes imens, impresionând spectatorii cu melodii din folclorul local. Imediat, guvernatorul Capitalei turce, Sulfikidar, i-a propus artistei un contract permanent la Radio Ankara, o vilă pe insula Buyuk-Ada şi un post de cercetător la Institutul Etnografic, însă artista a refuzat cu eleganţă şi a revenit în ţară, a mai spus Nicolae Carandino pentru revistacultura.ro.

Cert este că în 1940, când s-a întors în țară, Maria Tănase chiar a fost arestată pentru spionaj. Însă din lipsă de probe, a fost eliberată.

Urmărită de Securitate

După război, a fost urmărită permanent de Securitate și noul regim a încercat, fără succes, să o recruteze, fiind etichetată drept „element care manifestă duşmănie pentru regimul nostru”.

A fost curtată de multe servicii de spionaj, fiind menţionate cel englez, francez şi german, iar conform unor istorici, există date conform cărora a făcut parte din grupul de agenţi al lui Eugen Cristescu, şeful Serviciului Special de Informaţii (SSI), din timpul Mareşalului Ion Antonescu – alături de Zaharia Stancu şi Mihai Beniuc – facilitându-i acestuia, se pare, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani, scrie RADOR.

În anul 1959, Maria susținea ultimul ei turneu peste hotare, în Bulgaria.

În anul 1960, în condiţiile în care nu a putut avea copii, Maria Tănase a „adoptat” o tânără cântăreaţă din Banat, pe nume Minodora Nemeş, în vârstă de 17 ani, pe care o numea „fata mea”.

Sfârşitul

La începutul primăverii lui 1963, aflată în turneu cu “Taraful Gorjului” la Hunedoara, Mariei Tănase i se face rău pe scenă, iar după analize se descoperă că suferă de cancer pulmonar.

Când şi-a simţit sfârşitul aproape, ea a chemat notarul şi i-a dictat testamentul, în care şi-a implorat nepoţii să nu fumeze niciodată şi a solicitat să nu i se transforme înmormântarea într-un circ: „După moarte, corpul nescăldat, numai şters cu alcool să fie la dispoziţia medicilor dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una dintre cele două cămăşi albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găseşte la spital şi care se butonează în spate. Pe cap să-mi puna pichetul de colţar alb, iar în picioare ciorapi albi scurţi”.

La 22 iunie 1963, la ora 14:10, Maria Tănase trece la Domnul, la Spitalul Fundeni.

Nu a dorit parastase şi „mascaradă”, însă ceruse doar o pernă cu petale de trandafir.

Corpul neînsufleţit al artistei a fost depus la Teatrul de Revistă, s-a instituit zi de doliu naţional, şi a fost condusă pe ultimul său drum, spre Cimitirul Bellu, de sute de mii de oameni care o iubeau şi o admirau în mod deosebit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
EVZ
Citește în continuare pe EVZ Istoric