Administratorii vor ridica, în 1885, o nouă Biserică „Domnița Bălașa”, care va fi multă vreme cea mai frumoasă din Capitală și care avea să devină loc al pelerinajului Familiei Regale, dar și al numeroaselor ceremonii desfășurate aici cu diverse ocazii.
După Marele Război, în urma reformei agrare din 1921, o parte însemnată din zestrea moșiilor „Așezămintelor Brâncovenești” a intrat în posesia statului pentru a fi împărțită soldaților care înfăptuiseră România Mare.
Însă urmașii familiei Brâncoveanu au fost din nou alături de așezăminte, ajutându-le să funcționeze.
Cu veniturile mult afectate de această măsură, activitatea așezămintelor a continuat, pe întreg cuprinsul perioadei interbelice, iar în 1937, din ordinul Regelui Carol al II-lea, așezămintele au primit o rentă de la stat, din fondul pentru cultură.
La împlinirea Centenarului așezămintelor, în 1938, a fost tipărit un impresionant volum de documente care atestau istoria lor, editat de Emil și Ion Vârtosu, intitulat „Așezămintele Brâncovenești. O sută de ani de la înființare: 1838-1938”.
În vremea celui de-al Doilea Război Mondial, spitalul, cu o capacitate de 500 de paturi, a fost utilizat pentru nevoile militare, iar după instaurarea regimului comunist, „Așezămintele Brâncovenești” din București au intrat în posesia statului român. Spitalul a funcționat vreme îndelungată, acum adăugându-i-se și o performantă clinică de ortopedie și traumatologie. Într-o perioadă a fost și spital de urgență.
Cutremurul din 1977 a afectat multe clădiri ale așezământului, prilej tocmai bun pentru dictatorul Nicolae Ceaușescu de a demola zona și a-și pune în aplicare planurile megalomanice. La ordinul său din decembrie 1984 a început demolarea celor mai multe dintre clădirile „Așezămintelor Brâncovenești” și sistematizată întreaga zonă unde se aflau acestea, Piața Unirii.
A supraviețuit acestui masacru din istoria națională doar Biserica „Domnița Bălașa”. În ciuda demolării, „Așezămintele Brâncovenești” au rămas și vor rămâne pentru totdeauna în memoria colectivă a neamului românesc.
Text preluat din Ziarul Lumina
