Lee Harvey Oswald a fost singura persoană acuzată oficial de uciderea președintelui, el fiind împușcat la două zile după incident, în timp ce se afla în custodia FBI, de către patronul unui club de noapte, Jack Ruby.
Autorul James H. Johnston susține în cartea sa “Crima, Inc: CIA sub John F. Kennedy”, că un expat cubanez – Gilberto Policarpo Lopez – a fost cel puțin complice la asasinarea președintelui.
Johnston, care a fost consilier al comisiei speciale a Senatului pentru supravegherea serviciilor secrete în 1976, consideră că asasinarea lui Kennedy a fost în strânsă legătură cu invazia ratată a americanilor în Cuba în perioada 17-19 aprilie 1961.
A fugit în Mexic în noaptea crimei
Expertul susține că existe destule probe care îl plasează pe cubanez la locul faptei. “Lopez a fost în Texas când președintele a fost asasinat și a fost și în Tampa, Florida, cu câteva zile înainte, când președintele s-a aflat acolo. Bărbatul de 23 de ani a fugit în Mexic în noaptea asasinării, de unde a zburat la Havana, Cuba, într-un avion în care era singurul pasager”, spune el, citat de Daily Mail.
Johnston enumeră o serie de similitudini între Lee Harvey Oswald și Gilberto Policarpo Lopez: ambii s-au aflat în oraș în momentul crimei, ambii trăiau singuri și aveau probleme în căsnicie.
Mai mult, ambii solicitaseră vize pentru Cuba, dar Lopez fusese deja refuzat în mod oficial. “În timp ce Oswald a fost considerat singurul responsabil pentru cele trei focuri de armă, Lopez a rămas complet necunoscut”.
Autorul este convins că Oswald a fost doar țapul ispășitor perfect, iar asasinarea președintelui se află în strânsă legătură cu tentativa americanilor de a-l da jos pe dictatorul cubanez Fidel Castro.
“CIA a ales în mod deliberat să eludeze rolul Cubei în moartea lui Kennedy, fiindcă impactul asupra publicului al incapacității CIA de a proteja președintele ar fi fost devastatoare”, consideră Johnston, citat de Daily Mail.+11
Singur în avion
Lopez a ajuns în atenţia CIA doar la câteva săptămâni după asasinat, mai exact la 3 decembrie, când stația din Mexico City a transmis un mesaj diplomatic securizat cu criptonimul “gpfloor”, atribuit asasinării președintelui.
Mexicanii îl identificaseră pe cetățeanul de 23 de ani care a trecut granița ân Mexic cu o viză de 15 zile chiar în noaptea asasinării lui Kennedy.
A făcut-o prin punctul de trecere al frontierei Nuevo Laredo, exact pe unde trecuse și Oswald cu două luni înainte de crimă, incident considerat de mulți o repetiție pentru evadarea care ar fi urmat.
După ce a stat în Roosevelt Hotel din Mexico City, acesta a zburat la Havana la 27 noiembrie, într-un avion al companiei Cuba Airlines, în care era singurul pasager alături de nouă membri ai echipajului.
A călătorit cu un pașaport expirat și ar fi primit viză “prin amabilitatea guvernului comunist cubanez”.
Autoritățile mexicane au transmis celor de la CIA o fotografie cu Lopez în momentul îmbarcării.
CIA l-a încadrat la “prezență suspectă”, însă după ce au predat investigația celor de la FBI, Lopez a fost exclus de pe lista Comisiei Warren care s-a ocupat de investigarea cazului și a concluzionat că Oswald e singurul vinovat.
Nu s-a făcut niciodată nicio legătură între Lopez și crimă, deși stația CIA din Mexico City a transmis la 20 martie că poliția federală mexicană are o sursă care susține că Lopez “a fost implicat în asasinarea lui Kennedy”.
Lacune în anchetă
Comisia Warren nu a știut despre asta și nici nu a ridicat subiectul la vizita în Mexico City, la cateva luni dupa asasinare.
În consecință, Johnston lansează o acuzație dură: “investigația privind asasinarea lui Kennedy este unul dintre cele mai mari eșecuri ale serviciilor secrete din istoria SUA”.
Agenții FBI care s-au ocupat de legătura Mexicului cu asasinarea lui Kennedy i-au mărturisit lui Johnston că ar fi investigat mai mult pista Lopez dacă ar fi știut de relevanța acestuia.
Atât Lopez cât și Oswald au avut conexiuni cu Comitetul Fair Play pentru Cuba, un grup de activiști pro-cubanezi.
Lopez ar fi fost văzut în casa liderului grupului cu o săptămână înaintea crimei, așteptând un telefon din Cuba care nu a mai venit.
Autorul se declară surprins că nimeni nu a făcut legătura între deplasările ciudate ale lui Lopez pe ruta Tampa-Texas-Mexico City-Havana.
Mai mult, Comisia Warren nu a reușit să obțină toate apelurile telefonice de pe axa Cuba-Texas, mai ales că și Oswald aștepta un telefon privind solicitarea sa de viză.
Johnston notează că abia în 1979, Comisia “House Select Committee on Assassinations” a ajuns la concluzia că dovezile despre Lopez au devenit o “circumstanță anevoioasă pe care comisia nu a fost în stare să o rezolve cu încredere”. Johnston acuză că la acea vreme FBI nici măcar nu a cules toate registrele cu oaspeții hotelurilor din Dallas din acea perioadă.
Doar țapi ispășitori?
Johnston nu e singurul care lansează această teorie. Istoricul și scriitorul Lamar Waldron este convins că între Lopez și Oswald sunt foarte multe similitudini, inclusiv în actuni la începutul anilor 1960. Chiar și așa, avocatul Bill Simpich, membru în consiliul director al Fundației Mary Ferrel care analizează materiale despre asasinarea lui Kennedy, consideră că atât Lopez, cât și Oswald, sunt doar doi țapi ispășitori la îndemână.
“Eu cred că o echipă profesionistă l-a ucis pe Kennedy, iar Oswald și Lopez au fost doi dintre mulții țapi ispășitori la îndemână. Este o poveste intrigantă fiindcă nu avem așa mulți membri ai comitetului fair play pentru Cuba, cu atât mai puțin unii care să meargă la întâlniri și apoi să fugă în Mexic. Dar mai e cale lungă până să putem spune că Lopez l-a ucis pe Kennedy”.
Steve Gillon care a scris despre asasinarea lui Kennedy și a fiului său consideră cartea o dovadă că “după decenii de teorii conspiraționiste privind glonțul magic sau un al doilea lunetist, atenția revine la concluziile originale ale Comisiei Warren că Lee Harvey Oswald a fost singurul responsabil pentru cele întâmplate în Dealy Plaza”.
“Însă e o gaură mare în concluziile comisiei. Findcă CIA și procurorul general nu au permis accesul la informații relevante privind acțiunile administrației împotriva regimului Castro, comisia nu a putut niciodată să investigheze în totalitate posibilitatea unei implicări cubaneze în asasinarea președintelui. Sunt chestiuni importante pe care nu le știm și probabil nu o să le știm niciodată”, a încheiat Gillon.
