Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Napoleon l-a numit Piramida grandioasă a științelor matematice
Articole online

Napoleon l-a numit Piramida grandioasă a științelor matematice

Este considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea.

Matematicianul şi astronomul de origine italiană Joseph-Louis Lagrange, care a pus bazele mecanicii analitice, s-a născut la 25 ianuarie 1736, la Torino.

Tatăl său, care avea o funcție superioară în cadrul trupelor Regatului Sardiniei, era un om bogat și cu o înaltă poziție socială. Mama sa a fost unica fiică a unui medic bogat din Cambiano.

Prin diverse speculații, tatăl său și-a pierdut multe din proprietăți, astfel că tânărul Lagrange a fost nevoit să se descurce prin propriile puteri.

Încă din tinerețe, Lagrange a dovedit un interes deosebit pentru limbile clasice și astfel face cunoștință cu operele științifice ale lui Euclid și Arhimede.

Dar adevăratul interes pentru matematică i se deschide la Colegiul din Torino, unde are de-a face cu o publicație de-a lui Edmond Halley care îi deschide interesul pentru acest domeniu, în special pentru geometrie, spre nemulțumirea tatălui său care dorea ca el să urmeze avocatura.

În 1758, a fondat, în oraşul natal, o societate ştiinţifică, devenită ulterior Academia de Ştiinţe.

În 1766, a preluat de la matematicianul elveţian Leonhard Euler conducerea Academiei de Ştiinţe din Berlin.

Un an mai târziu (în 1767), Lagrange s-a căsătorit, dar nu a avut copii.

S-a stabilit definitiv la Paris în 1787, acceptând invitaţia regelui Franţei, Ludovic al XVI-lea.

A fost profesor la Şcoala normală şi la Şcoala politehnică din Paris. Ulterior, a devenit senator şi a fost înnobilat cu titlul de conte de către împăratul Napoleon Bonaparte.

J.L. Lagrange a făcut cercetări în domeniul algebrei şi analizei matematice, a studiat ecuaţiile cu derivate parţiale, a introdus integralele triple, a extins seria Taylor la n variabile şi a cercetat rezolvarea ecuaţiilor în radicali.

În mecanică, a dat ecuaţiile generale ale mecanicii analitice (ecuaţiile Lagrange) şi prima formulare ştiinţifică a principiului deplasărilor virtuale.

A studiat principiul minimei acţiuni şi rotaţia unui corp greu cu un punct fix. În astronomie, a dezvoltat în serie funcţia perturbatoare în cazul Lunii.

Dintre operele sale amintim: Mecanica analitică (1788), Teoria funcţiilor analitice (1797), Tratat privind rezolvarea ecuaţiilor numerice (1798), Lecţii privind calculul funcţiilor (1799).

A murit la 10 aprilie 1813.

Primul număr din noul an al revistei Evenimentul Istoric apare pe 29 ianuarie 2021!

Descoperă în cele 116 pagini al primului număr din 2021 al revistei Evenimentul Istoric:

  • Secretele Dosarului „Pacepa” și lista celor 9 „trădători” condamnaţi la moarte de Nicolae Ceauşescu
  • Analiza unui fenomen istoric: Gloria și decăderea Statului Național – Legionar
  • Povestea fascinantă a singurei nave americane capturată de Coreea de Nord

Caută primul număr din 2021 al Evenimentului Istoric la chioșcuri sau accesează agoramag.ro și profită de ofertă! Abonează-te pe 12 luni și primești cadou colecția 2019!

 

Registration

Aici iti poti reseta parola