Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Motivele pe care le-ar fi avut Cortes pentru a-și ucide prima soție
Articole online

Motivele pe care le-ar fi avut Cortes pentru a-și ucide prima soție

Conquistadorul spaniol Hernando (Fernand) Cortes a ajuns pe Coasta Yucatanului şi a cucerit Tabasco, atingând San Juan de Uloa.

A întemeiat Villa Rica de la Vera Cruz şi a fost proclamat magistrat suprem de către armată.

Cu sprijinul totonacilor, un trib de amerindieni, a obţinut o victorie asupra regiunii Tlaxcala în 15 august 1519, iar mai târziu a realizat o alianţă împotriva aztecilor şi a intrat în Tenochtitlan la 8 noiembrie 1519, capitala aztecă (locul în care se află astăzi Ciudad de Mexico), făcându-l prizonier pe împăratul Montezuma al II-lea.

Mexico

La 13 august 1521, după cucerirea Tenochtitlanului de către Cortes, a urmat dărâmarea acestui oraş şi fixarea sediului guvernatorului în oraşul Mexico, numit aşa după numele un trib local.

Cortes a fost numit guvernator şi căpitan-general al coloniei spaniole Noua Spanie de către Carol Quintul, în 1522.

În 1536, Cortes a condus o expediţie în partea de nord-vest a Mexicului, explorând Baja California şi coasta Pacificului din Mexic.

Aceasta avea să fie ultima sa expediţie importantă. Întorcându-se în capitală, Cortes s-a trezit înlăturat de la putere.

El a călătorit în Spania pentru a-şi pleda cazul regelui, dar nu a fost numit din nou la guvernare.

În 1541, Cortes s-a retras în Spania.

El şi-a petrecut o mare parte din ultimii ani ai vieţii căutând cu disperare recunoaşterea pentru realizările sale şi sprijinul de la curtea regală spaniolă.

Bogat, dar supărat din cauza lipsei de sprijin şi de apreciere, Cortes a murit în Spania, pe 2 decembrie 1547.

Catalina Súarez

Cortés era căsătorit din 1516 cu Catalina Súarez, care a sosit în Noua Spanie în vara lui 1522, împreună cu sora și fratele ei.

Căsătoria sa cu Catalina a fost în acel moment extrem de incomodă, deoarece era o rudă a guvernatorului Cubei, Diego Velázquez, a cărui autoritate Cortés nu o mai recunoștes și care, prin urmare, era acum inamicul său.

Cătălinei îi lipsea titlul nobiliar de doña, așa că nu-I era de niciun ajutor lui Cortes de a-și consolida statutul social.

Cei doi nu aveau copii.

Întrucât Cortés făcuse copii cu mai multe femei indigene, inclusiv un fiu în jurul anului 1522, de către traducătorea sa, Doña Marina, știa că este capabil să procreeze.

Singurul său moștenitor de sex masculine, Martin, era atunci ilegitim, dar totuși a primit numele lui Cortés.

Catalina Suárez a murit în circumstanțe misterioase în noaptea de 1 spre 2 noiembrie 1522.

La acea vreme, au existat acuzații că și-a ucis soția.

A existat o anchetă asupra morții ei.

Deși moartea Catalinei Suárez a produs un scandal și o investigație, Cortés era liber să se căsătorească cu cineva cu un statut înalt mai potrivit pentru bogăția și puterea sa.

 În 1526, el și-a construit o reședință impunătoare, Palatul Cortés din Cuernavaca, într-o regiune apropiată de capitală, unde deținea numeroase exploatații.

 În 1529 i s-a acordat titlul don, marchiz al Văii Oaxaca, și s-a căsătorit cu nobila spaniolă Doña Juana de Zúñiga, cu care a avut trei copii, inclusiv un alt fiu, pe care l-a botezat tot Martín.

În calitate de fiu prim-născut legitim, Don Martín Cortés y Zúñiga a fost moștenitorul lui Cortés și l-a succedat ca deținător al titlului și moșiei din Valea Oaxaca.

 Fiicele legitime ale lui Cortés au fost Doña Maria, Doña Catalina și Doña Juana.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola