O mână de soldați spanioli aflați sub ordinele unui tânăr nobil castilian reușesc să scape în acea noapte de furia aztecă.
Neputând să îi respingă pe spanioli, locuitorii Mexicului vor fi nevoiți să li se supună noilor veniți.
Pe 19 februarie 1519, Cortes debarcă în Mexic venind dinspre Antile și începe cucerirea teritoriului.
El profită de pe urma uimirii pe care o trezesc printre indieni bărbile spaniolilor, armurile lor metalice, armele de foc și caii lor cu valtrapuri.
Băștinașii fal legătura dintre nou veniți și miturile lor fondatoare care vorbesc despre un zeu, Quetzalcoatl, plecat într-o zi în cucerirea de noi teritorii și care a promis că se va întoarce împreună cu descendenții săi îmbrăcați în armuri strălucitoare.
Cu ajutorul unei tinere indiene, Cortes se aliază cu popoarele oprimate de azteci, în special triburile Totonac și Nahua.
Aztecii își instituiseră în urmă cu un secol dominația asupra unui vas teritoriu care se întindea până la granițele de astăzi ale Guatemalei.
Capitala lor este mitica cetate Tenochtitlan, înconjurată de un lac care o protejează de eventualii agresori.
Principala preocupare a aztecilor o reprezintă războaiele, al căror scop principal este să le „alimenteze” templele cu sacrificii umane.
Când Cortes îl anunță pe regele Monctezuma II de sosirea sa, acesta nu îndrăznește să îi refuze accesul în capitala sa. Temător, îi primește pe spanioli cu onorurile cuvenite unor urmași ale zeului Quetzalcoatl.
Odată ajuns în capitală, Cortes îl sechestrează pe împărat și începe să guverneze în numele lui. Iată însă că spaniolul este nevoit să se întoarcă pe coastă pentru a face față debarcării unui rival.
Este vorba de Panfilo de Narvaez, trimis de Velazquez de Cuellar, guvernatorul Cubei, pentru a-l readuce la ordine pe Cortes, care începuse să acționeze în nume propriu.
Cortes încredințează orașul unuia dintre locotenenții săi, însă acesta este depășit rapid de situație. Populația îi atacă pe spanioli, iar Monctezuma își găsește sfârșitul încercând să se opună.
Informat de întorsătura pe care au luat-o evenimentele, Cortes se întoarce pentru a veni în ajutorul compatrioților lor.
El ordonă retragerea în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 1520. Însă populația a tăiat podurile care permit trecerea peste mlaștinile din jur, iar jumătate dintre spanioli mor la ieșirea din cetate.
Tenace, Cortes reîncepe ofensiva, reușește să învingă o armată de mai multe zeci de mii de azteci și cucerește Tenochtitlan pe 13 august 1521, în ciuda rezistenței noului rege, Cuauhtemoc.
Pe locul vechiului Tenochtitlan, Cortes înalță orașul Mexico, după numele dat locuitorilor regiunii, mexicani.
Împăratul Carol Quintul transformă fostul imperiu într-o colonie numită Noua Spanie. Cortes devine guvernatorul ei.
Acesta își va sfârșit viața în patrie, aproape de Sevilla, scriindu-și memoriile.
