Online

Duminica Tomii 1921. Moțiunea primului Sinod a Eparhiei Vadului și Feleacului

 Cătălin Pena
Duminica Tomii 1921. Moțiunea primului Sinod a Eparhiei Vadului și Feleacului

Primul Sinod ordinar al Diecezei ortodoxe-române a Vadului și Feleacului s-a întrunit la Cluj în Duminica Tomii a anului 1921.

În prezența a 56 dintre cei 59 de deputați sinodali, deputatul Dr. Ioan Lupaș (foto) a propus și Sinodul a eternizat următoarea moțiune:

 

Reprezentanții preoțimii și ai poporului ortodox-român din Eparhia Cluj întruniți în cel dintâi Sinod ordinar la 8 mai 1921:

 

1. aduc mulțumire fierbinte Atotputernicului Dumnezeu, pentru toate darurile cerești, pe care le-a revărsat cu nesfârșită milostivire asupra bisericii ortodoxe-române și asupra credincioșilor ei, mântuindu-i din cursele vrăjmașilor și din vâltoare pierzării

 

2.fac mărturisire solemnă a credinței lor în „una, sfîntă, sobornicească și apostolească biserică”, în toate învățăturile, așezămintele și tradițiile ei de lumină, care au contribuit la progreșul moral și cultural al poporului român chiar în vârtejul timpurilor celor mai grele și mai înviforate

 

3. exprimă supunere omagială și adâncă recunoștință Maiestății Sale Regelui Ferdinand desrobitorul, care întemeind patria română între hotarele străvechii moșteniri traco-romane, a reluat în zilele noastre glorioasa tradiție de ctitor al așezămintelor religioase și culturale, dându-ne astfel îmbucurătorul prilej de a vedea luând din nou ființă vechea ctitorie a lui Ștefan cel Mare: episcopia Vadului cu centrul în Cluj

 

4. slăveasc pomenirea neuitatului organizator și legiuitor Andrei Șaguna, care deodată cu reânvierea Mitropoliei ardelene, a luptat și pentru re=nființarea episcopiei din Cluj și a rămas mâhnit în sufletul său că împrejurările vitrege ale dominației străine nu i-au îngăduit să-și înfăptuiască în întregime programul său de regenerare religioasă, morală și culturală a poporului nostru din aceste părți

 

5. mărturisesc convingerea că reluarea vechilor legături ierarhice între conducătorii bisericii ardelene și scaunul mitropolitan din București, în sensul deciziei Sinodului episcopesc întrunit la Sibiu în 23 aprilie 1919, va contribui ca biserica ortodoxă-română, în întregimea ei, să fie cel mai puternic stâlp de întărire al Statului național-român, dacă organizarea și unificarea acestei biserici se va face în mod rațional, păstrând tot ce este bun în tradiția și constituția democratică a bisericii din Transilvania, unde voința clerului și a poporului a avut totdeauna posibilitatea de a se afirma cu succes, păzind hotarele legii

 

6. se închină cu smerenie și binecuvântată amintirea tuturor eroilor-mucenici, fără nume și fără număr, prin a căror supremă jertfă s-au sfărmat cătușele robiei îndelungate a bisericii și nemului nostru, rugăciunile creștinești pentru veșnica lor odihnșă în latura drepților vor fi neîntrerupte și nesfârșite în toate toate altarele sfintelor noastre biserici.”

 

La sfârşitul veacului al XV-lea Ştefan cel Mare şi Sfânt va întemeia o Mitropolie la Feleac, lângă Cluj, şi o Episcopie la Vad, pe domeniul Ciceului. Datorită relaţiilor bune pe care Sfântul Voievod Ştefan le-a avut cu regele Matei Corvin al Ungariei, lucrul acesta a fost posibil. Ştim că Sfântului Ştefan i-au fost oferite domeniile Ciceului şi Cetății de Baltă.

 

Dacă, după tradiţie, eparhiile din Transilvania depindeau de Mitropolia Munteniei, mitropolitul de aici fiind şi „exarh al plaiurilor”, de data acesta Feleacul şi Vadul erau legate de Mitropolia Moldovei. Aşa au rămas şi pe vremea lui Petru Rareş.

 

În a doua jumătate a veacului XVI centrul puterii eclesiastice se deplasează către Alba Iulia, Mitropolia de aici atingându-și apogeul pe vremea lui Mihai Voievod Viteazul. Valurile şi vitregia vremurilor, stăpânirile străine, vor face ca în timp Mitropolia de la Feleac şi Episcopia sufragană de la Vad să dispară.

 

A venit Unirea cea Mare din 1918. Toate condiţiile erau create ca Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului să renască din cenuşa ei. Sinodul extraordinar ţinut la Sibiu, pe 7/20 iulie 1919, a ales primul Consistoriu Eparhial pentru Cluj, care avea scopul de a întemeia Eparhia Clujului. Consilierul Nicolae Ivan a fost ales preşedinte al acestui Consistoriu clujean. La sfârşitul întâlnirii Sinodului, Nicolae Ivan a prezentat delegaţilor prezenţi şi un hrisov ce confirma decizia de a se construi o catedrală în Cluj.

 

Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului s-a reînfiinţat în 1921, avându-l ca episcop tot pe neîntrecutul ctitor Nicolae Ivan, căruia i se datorează, printre multe alte lucruri, şi ridicarea catedralei. Ea se va construi între anii 1923-1933 şi va purta hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

 

Inapoi la articole
Septembrie 2019
Septembrie 2019
din 23 ale lunii
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
EVZ
Citește în continuare pe EVZ Istoric