Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Moștenirea lui Toulouse-Lautrec, la fel de tulbure ca și viața pictorului. Bătălie pe castelul în care a copilărit
Articole online

Moștenirea lui Toulouse-Lautrec, la fel de tulbure ca și viața pictorului. Bătălie pe castelul în care a copilărit

Un procuror a cerut miercuri o pedeapsă de 18 luni de închisoare cu suspendare pentru actualii proprietari ai Chateau du Bosc, castelul în care pictorul francez Toulouse-Lautrec şi-a petrecut copilăria, precum şi retrocedarea reşedinţei către familia artistului.

Dacă procurorul va avea câștig de cauză la Tribunalul Corecţional din Rodez castelul va reveni familiei lui Toulouse-Lautrec

Verdictul va fi pronunţat pe 15 septembrie.

Ministerul Public din Franţa consideră că soţii Corinne şi Jean-Claude Putzola, judecaţi pentru „exploatare abuzivă a slăbiciunii şi a încrederii” şi pentru „escrocherie”, au profitat de vulnerabilitatea lui Nicole Tapie de Celeyran, strănepoată a pictorului Toulouse-Lautrec şi proprietară a castelului până la moartea ei, survenită pe 12 august 2016, la vârsta de 91 de ani.

Fosta proprietară a fost „orbită de soţii Putzola, ei au abuzat de ignoranţa ei în materie juridică”, a denunţat în timpul unei audieri procurorul Bernard Salvador.

„Sunt nişte impostori, au profitat de credulitatea ei, au abuzat de încrederea unei femei vulnerabile”, a adăugat şi avocatul reclamanţilor, Robert-Francois Rastoul, potrivit Agerpres.

Părțile civile

Cincisprezece urmaşi ai pictorului Toulouse-Lautrec şi al lui Nicole Tapie de Celeyran s-au constituit parte civilă în acest proces, solicitând retrocedarea acestui domeniu din secolul al XII-lea.

Muzeul Toulouse-Lautrec din Albi, un oraş din sud-vestul Franţei, s-a constituit la rândul său parte civilă.

Cu patru luni înaintea morţii sale, moştenitoarea pictorului i-a desemnat pe Jean-Claude Putzola şi pe soţia acestuia, Corinne, drept unici moştenitori ai Castelului Bosc, situat în localitatea Camjac, şi ai unui parc cu o suprafaţă de 22 de hectare.

În acea reşedinţă, inclusă în categoria monumentelor istorice din Franţa şi „estimată la peste 1 milion de euro”, potrivit avocatului Rastoul, pictorul Toulouse-Lautrec a petrecut o parte a copilăriei sale.

Testamentele

„Evident, este abject să profiţi de vulnerabilitatea unei persoane în vârstă, dar, în acest dosar, nu există nimic care să dovedească vinovăţia lor”, a pledat avocatul soţilor Putzola, Elian Gaudy.

El a denunţat „un proces de denigrare”, ţinând cont de faptul că trei notari au parafat testamentele fostei proprietare a castelului şi au considerat că aceasta „avea mintea sănătoasă”.

Actul de donaţie ar corespunde astfel „voinţei” lui Nicole Tapie de Celeyran, a afirmat acelaşi avocat.

Soţii Putzola, care sunt sexagenari şi au locuit mult timp în departamentul Herault, au făcut cunoştinţă cu Nicole Tapie de Celeyran abia în august 2015, cu un an înaintea morţii sale, prin intermediul unei verişoare prin alianţă a acesteia.

Foarte repede, ei s-au mutat în apartamentele private ale castelului. Câteva săptămâni mai târziu, în octombrie 2015, numele lor au apărut într-un testament al proprietarei nonagenare, alături de alţi moştenitori „naturali”.

Alte trei testamente au fost redactate după aceea, iar ultimul dintre ele, ce datează din aprilie 2016, conţinea pe lista beneficiarilor doar numele soţilor Putzola.

Viața și opera lui Toulouse-Lautrec

Potrivit Wikipedia, Henri de Toulouse-Lautrec s-a născut în 1864 în orășelul Albi situat în partea de sud-est a zonei centrale muntoase a Franței.

A fost fiul contelui Alphonse Toulouse-Lautrec-Montfa, care provenea dintr-o veche familie de aristocrați care trăia în vecinătatea orașului Toulouse începând din secolul al XII-lea.

Toulouse-Lautrec s-a bucurat de educația care se acorda unui copil din familie de aristocrați.

În 1872, începe studiile la liceul de elită Fontanes (astăzi liceul Condorcet), dar, din cauza problemelor de sănătate, întrerupe studiile și rămâne acasă, urmărind viața colorată și palpitantă a părinților săi. Cursele de cai și plimbările cu câini determină tipul de viață al tânărului Lautrec.

Accidentul

La 30 mai 1878, cade de pe un scaun și-și fracturează femurul stâng. Vara următoare accidentul se repetă, de data aceasta de partea dreaptă, tot la nivelul femurului.

Probabil din cauza unei tulburări înnăscute de calcificare, consolidarea fracturilor se face defectuos, băiatul rămâne invalid, nu mai crește în înălțime (talia lui Toulouse-Lautrec la maturitate este de numai 152 cm.). Viitorul artist însă nu disperă.

Legat de pat pentru mult timp, își descoperă înclinația pentru desen. Talentul său devine evident, mama înțelege că are de-a face cu un viitor pictor.

Primele studii de pictură

În anul 1882, Toulouse-Lautrec începe studiile de pictură sub îndrumarea lui Léon Bonnat, reprezentant al stilului academic.

Continuă apoi în atelierul lui Fernand Cormon, lucrează enorm de mult și ia contact cu o serie de pictori tineri, cu care începe să depășească stilul tradițional de școală.

La început pășește în direcția impresionismului, dar mai târziu alege curente mai moderne.

Tânărul artist descoperă cartierul Montmartre, în vara anului 1884 părăsește casa părintească din Paris și se mută în locuința tânărului pictor Grenier, într-o casă unde fusese atelierul lui Edgar Degas, pe care Lautrec îl considera ca fiind unul dintre maeștri săi.

Viață de boem

Hotărârea pictorului nemulțumește pe părinți, temându-se că fiul o va apuca pe o cale greșită. Curând, se dovedește că îngrijorările părinților n-au fost lipsite de temei, deoarece viața tânărului artist se schimbă rapid.

Toulouse-Lautrec descoperă o lume complet necunoscută pentru el până acum, și acest lucru nu rămâne fără urmări nici asupra picturii sale. Pentru început, abordează temele preferate naturaliștilor, care vor predomina și în pictura sa ulterioară: distracțiile de bulevard, petrecerile dansante, circul, cabaretul, teatrele, precum și portretele oamenilor de la periferia societății (prostituate, alcoolici).

Începând de la mijlocul anilor optzeci, Lautrec trăiește aproape în exclusivitate o viață de noapte.

Este un vizitator permanent al cabaretelor, în primul rând Mirliton, condus de un prieten, cântărețul Aristide Bruant.

Mai târziu, în Moulin Rouge, privea mișcările frenetice ale cancanului și se entuziasmează de performanțele dansatoarelor La Goulue, Jane Avril și Cha-U-Kao.

Consumă din ce în ce mai mult alcool, în special absint, și i se întâmplă să petreacă săptămâni întregi în stabilimente rău famate, ca bordelul de lux de pe Rue des Moulins.

Se alătură avangardei artistice.

În 1891, definitivează stilul său ușor de recunoscut, intrând în epoca de maturitate a creației.

Tablourile, ca și litografiile, vorbesc despre completa înflorire a talentului său.

Devine un pictor căutat de colecționari, organizatori de expoziții și editori.

Critica îi rezervă, de asemenea, cronici pline de apreciere.

La începutul anului 1896, galeria pariziană Manzy-Joyant organizează o mare expoziție cu lucrările lui Toulouse-Lautrec.

Dar starea sănătății artistului se deteriorează, ceea ce se răsfrânge și asupra activității sale.

Sfârșit tragic

Ultima parte a vieții lui Toulouse-Lautrec devine dramatică. Modul de viață pe care l-a dus timp de zece ani nu rămâne fără efect asupra sănătății sale și așa deficitară.

Devine din ce în ce mai neliniștit, mai agresiv și se neglijează. Creează însă în continuare, chiar și după nopțile pierdute.

În această stare, realizează circa șaizeci de litografii care sunt expuse în aprilie 1898 în filiala londoneză a Galeriei Goupil.

Artistul adoarme la vernisaj…

Toată iarna suferă din cauza intoxicației alcoolice și din cauza lipsei de somn, are halucinații.

O cură de dezintoxicare rămâne fără succes.

La 15 iulie 1901 părăsește Parisul, mama sa îl duce la moșia familiei, la Malromé din departamentul Gironde.

La 9 septembrie moare în brațele acesteia.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA