Pasionată de dans încă de la o vârstă fragedă, își cam „pierdea” din haine în sălile de dans ale Parisului până când domnul Oller a decis să o angajeze pentru Marele Cadril de la Moulin Rouge.
La Goulue a fost, de asemenea, cunoscută pentru faptul că era slobodă la gură, ceea ce nu a fost apreciat de toți partenerii ei de can-can.
Dar acest lucru nu îi scade din titlul de Regina Can-can-ului și rămâne simbolul senzualității pariziene sfârșitului de veac XIX.
Se pare că s-a născut la 12 iulie 1866 într-o familie evreiască din Alsacia care s-a mutat la Clichy, Hauts-de-Seine, lângă Paris.
Mama ei lucra într-o spălătorie. Fiind o tânără săracă careia îi plăcea să danseze, se îmbrăca în hainele scumpe ale cliențelor mamei sale, iar la vârsta de 16 ani a început să se strecoare în sălile de dans îmbrăcată în rochii „împrumutate”.
Începuturile
Dansând în cluburile mici din Paris, Weber a devenit rapid o personalitate populară, plăcută atât pentru abilitățile ei de dans, cât și pentru comportamentul ei fermecător și îndrăzneț.
Își tachina publicul masculin rotindu-și rochia ridicată pentru a dezvălui inima brodată pe pantalonii ei.
În cele din urmă a întâlnit-o pictorul din Montmartre Pierre-Auguste Renoir, care a introdus-o într-un grup de modele care care pozau pentru artiștii și fotografii comunității.
Achille Delmaet, soțul lui Marie Juliette Louvet, avea să câștige mai târziu faima în calitate de fotograf pentru că făcuse multe fotografii nud lui La Goulue.
Valentin Fără Oase
Louise Weber a fost luată sub aripa lui Jacques Renaudin (1843–1907), un negustor de vin care dansa în timpul liber sub numele de scenă Valentin Fără Oase.
Au dansat împreună la renumitul Moulin Rouge din Montmartre de la deschidere, interpretând o formă timpurie a can-can-ului cunoscută sub numele de chahut.
