Online

Moşieri din Teleorman. Familia Noica

 Cătălin Pena
Moşieri din Teleorman. Familia Noica

Întemeietorul familie Noica, care l-a dat pe marele filozof Constantin Noica, a fost Ghencu, trecut în Teleorman cu părinţii adoptivi din Şistov, Bulgaria, oraş care fusese incendiat în 1810 de armatele ruse aflate în retragere după luptele cu otomanii. În 1818, documentele atestă prezenţa lui Ghencu la Zimnicea, iar în 1824 la Mavrodin.

Se pare că, deşi din Şistov, nu erau bulgari, ci români de pe malul drept al Dunării, fapt dovedit şi de faptul că bulgarii întemeitori ai oraşului Alexandria nu îi considearu de-ai lor, cu toate că în perioada 1832-1834, Ghencu Noica a participat la cumpăratea moşiei Bâcâieni, pe care avea să se înalţe oraşul Alexandria.

Fiul lui Ghencu, Iacovache (foto), născut în 1828 la Mavrodin, va face trecerea familiei de la negustori la agricultori. La moartea sa în 1890, Iacovache lăsa urmaşilor săi casa şi hotelul din Alexandria, moşia Schitu şi moşia Frăsinet. El a avut 17 copii, Paraschiv şi Andrei fiind cei care vor urma exemplul tatălui, administrând împreună moşiile, dar şi datoriile de pe urma cumpărării acestora. În 1931, Regele Carol al II-lea îl numea pe Paraschiv membru al Ordinului Meritul Agricol în grad de ofiţer.

În 1904 cei doi fraţi cumpăraseră, contra 375.840 lei, de la Alexandru Marghiloman moşia Ciochina (Racoviţa) din Teleorman, care avea 1296 de pogoane.

Un an mai târziu, achiziţionau moşia Beiu sau Palia de 1770 pogoane cu 550.000 lei. Apoi a urmat moşia Cioroaica de 1334 pogoane, contra 1.150.061 lei. În timpul primului război mondial, Paraschiv şi Andrei nu şi-au părăsit moşiile şi au fost luaţi prizonieri de nemţi. Au fost ţinuţi în detenţie la Hotel Imperial din Săveni-Ialomiţa, unde şi-au partajat averea. Andrei avea să moară în 1918. La moartea sa, în 1936, Paraschiv lăsa în urmă o avere uriaşă. Pe anul 1933, venitul impozabil al acestuia se ridica la suma de 460.458. Fiul lui Paraschiv, Iacob (1906-1990) a renovat conacul şi moara de la Frăsinet, încât la reforma din 1945 moşia a fost declarată fermă model. Fratele său Ion (1909-1955) va fi cel care a înfiinţat prima orezărie în judeţ.

Alt copil al lui Iacovache, Grigore (1880-1946), tatăl filozofului, a urmat cursurile de agronomie la Gottingen şi va pune cele învăţat în practică pe moşia arendată din Nanov, dar şi ca proprietar al celor din Vităneşti şi Blejeşti. Reşedinţa familiei sale era la Chiriacu, unde avea o gospodărie modestă.După moartea tatălui său, Constantin Noica vinde moşia Chiracu pentru a-şi realiza visul, ridicarea unei case a filozofilor pentru o şcoală de gândire românească.

Familia Noica trăia la conacele din Frăsinet, Beiu şi Cioroaica.

Mama lui Constantin Noica, fosta domnişoară Clemenţa Cassanovici, a făcut vestitul pension bucureştean “Notre Dame de Sion” unde predomina studiul limbii fraanceze şi pianului. Firea melancolică şi plăcerea de a citi par să-l fi influenţat mult pe viitorul filosof.

Sursa articolului: Moşieri teleormăneni (1864-1949). Mărire şi decădere, de Steluţa Chefani-Pătraşcu

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric