Domeniul de la Macea a aparținut familiei Edelspacher.
Familia de origine sârbă Csernovics primește în anul 1720 de la Imperiul Austriac titlu nobiliar. În anul 1724, Mihai și fiul său Ioan primesc mai multe domenii printre care și Macea.
În același an sunt demarate lucrările la o reședința în comună. Lucrările se sfârșesc probabil în anul 1745, anul morții lui Mihai.
În această perioadă castelul avea o singură aripă, cea de est.
Soția lui Mihai, Ana, devine urmatoarea proprietară și cea care va cumpăra domeniile Curtici și Cutos.
Nepotul lui Mihai, Lazar Csernovics este cel care va primi în anul 1793 titlul de Graf (Grof).
În anul 1804, Pavel Csernovics ajunge proprietar al domeniului Macea. El se va ocupa de amenajarea reședinței.
Fiul său, Petru este cel care dupa o călătorie efectuată în 1845 în Orientul Apropiat va aduce specii exotice precum Ginko Biloba, în grădina parcului ce împrejmuia castelul.
Totuși, Petru este și cel care va face ca reședința să iasă de sub stăpânirea familiei Csernovics, pierzându-l, conform unor mărturii, la un joc de cărți.
Familia Nagy Karolyi
Următorii proprietari vor fi din familia Nagy Karolyi, primul fiind Gyorgy Karolyi. El va demara în 1862 o nouă modificare a castelului și o extindere prin construirea celei de-a doua aripi, și a turnului înalt de 30 de metri.
Fiul său, Tibor Karolyi, se va ocupa mai mult de extinderea parcului.
În anul 1900, proprietar al domeniului este Gyula Karolyi, cel care îl va aduce pe fotograful Ruhm Odon să imortalizeze castelul (foto sus).
Tot el este cel care adaugă o terasă metalică la corpul vechi.
După 1912, groful nu se mai ocupă de castel, axându-se în mod special de moșie.
Începând cu 1920, Gyula Karolyi se retrage la reședința sa de la Budapesta.
În 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici, care le-a stîpânit până la naționalizarea lor în anul 1948.
După această dată castelul va avea mai multe destinații printre care orfelinat, azil pentru orbi, centru de reeducare pentru copiii orfani sau sediu al Cooperativei Agricole.
Oficial castelul are 99 de camere, dar localnicii ştiu că există şi camera cu numărul 100, pentru că, după miezul nopţii, cei care se află în parcul castelului pot auzi sunetul clapelor unui pian.
Se spune că însuşi groful Karolyi, unul dintre foştii proprietari ai impozantului imobil, cântă din interiorul camerei secrete.
Universitatea de Vest din Arad
În anul 1991, castelul și grădina botanică au fost închiriate de către Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad – la iniţiativa regretatului preşedinte prof. univ. dr. Aurel Ardelean – , fiind, ulterior, achiziționate de aceasta.
După necesare renovări, Universitatea utilizează castelul drept centru academic de conferințe, pentru evenimente cum sunt întâlnirile universitare cu participare internațională sau Școala de vară de Software Liber „Informatica la Castel”, pe teme de IT și educație.
Grădina Botanică Universitară „Pavel Covaci” are o suprafaţă de 21,5 ha şi prezintă în colecţiile sale peste 3800 taxoni.
Grădina este o instituţie care are atribuţii în procesul de învăţământ, cercetare şi educaţie a publicului în domeniul conservării biodiversităţii vegetale şi mediului şi are relaţii ştiinţifice şi de schimb de material vegetal cu peste 250 instituţii similare din ţară şi din străinătate.
În grădină sunt amenajate o serie de sectoare care atrag publicul vizitator, iar în vechiul pavilion de vânătoare Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a amenajat Muzeul Botanic, Colecţia de seminţe, Herbarul, Muzeul Etnografic şi Muzeul Cinegetic.
Povestea Castelului Csernovics din Macea a fost subiectul unei emisiuni „Exclusiv în România”, realizată de Cristi Tabără şi pe TVR1.
