Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Mii de cuvinte noi intră în limba română. Ce trebuie să știe elevii care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat
Articole online

Mii de cuvinte noi intră în limba română. Ce trebuie să știe elevii care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat

A treia ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), care include circa 3.600 cuvinte noi, modificări de normă și completări privind flexiunea verbelor, va fi lansată în această toamnă de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

Directoarea institutului, Adina Dragomirescu, declară că noua ediție vine cu 3.600 de cuvinte noi (spre deosebire de 2.500 la ediția anterioară), marcate cu semnul plus.

Astfel, inventarul limbii române ajunge la 65.600 de cuvinte.

Mulți dintre termenii noi, cum ar fi all-inclusive sau afterschool, sunt însă „uzuali”. Ei fac deja parte din vocabularul curent al vorbitorilor, doar că nu fuseseră normați în ediția anterioară.

 „Pentru introducerea cuvintelor noi ținem cont mai ales de criteriul frecvenței.”

„Dacă vorbim de un cuvânt care apare doar în medicină, de exemplu, el nu va fi inclus în DOOM, pentru că asta ar face ca inventarul dicționarului să fie foarte, foarte mare. Deci avem grijă ca cuvintele nou introduse să aibă o circulație mai largă”, explică Dragomirescu.

Dar dacă avem în vedere termeni care fac deja parte din uzul curent, de ce ne trebuie un dicționar nou pentru a-i folosi? Fiindcă „e important ca oamenii să verifice dacă forma pe care au folosit-o e corectă sau nu”, precizează directoarea Institutului de Lingvistică.

Altfel spus, e bine să știm că ducem copiii la afterschool, nu after-school sau after school, la fel cum din ediția a doua știm că la concert mergem în weekend, nu în week-end.

Eminescu către Creangă:

„București, 25 decemvrie 1878

Dragă Creangă,

Nu știu, dacă ai cauze deosebite de nemulțămire împotriva fiu-tău, dar oricare ar fi acelea te rog să le treci cu vederea și să-i trimiți din când în când parale pentru trebuințele lui estraordinare; mai cu samă însă acuma de sărbători. I-ar trebui de pildă o păreche de încălțăminte mai cuviincioase, căci având acum câteva zile libere și putând să fie invitat în familie la d. Maiorescu de pildă sau într-alt loc trebuie să se prezinte în mod convenabil. Dorindu-ți sărbători fericite și mulți ani cu pace și cu bine rămân al tău. M. Eminescu”.

Scris astăzi, mesajul de mai sus ar arăta foarte diferit. De la decemvrie până la trebuințele lui estraordinare, multe dintre exprimările folosite de Mihai Eminescu în anii 1800 sunt acum desuete sau de-a dreptul greșite.

Asta în contextul în care poetul național a contribuit semnificativ la formarea limbii române, considerând că „cel mai mare omagiu pe care am putea să i-l aducem […] este să o vorbim corect” („Epigonii”).

Ce dovedește însă o astfel de privire retrospectivă, care poate merge inclusiv până la scrieri de secol XVI, e că limba se schimbă perpetuu.

Fie pentru că încercăm să câștigăm timp și spațiu, așa că simplificăm sintagme, fie pentru că inventăm lucruri și concepte noi, cărora trebuie să le dăm un nume (jetoanele nefungibile par să fie în vogă acum), fie pentru că înțelegem că limba ne reflectă, dar ne și modelează realitatea, deci o folosim ca instrument artistic sau politic.

Profesorii și elevii care se pregătesc acum pentru Evaluarea Națională, Bacalaureat sau examene de admitere la universități trebuie să își însușească modificările, dar e important să știe că, timp de cel puțin un an, subiectele nu vor include noutăți aduse de DOOM 3.

 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola