„Integrarea nu poate fi o strădanie de şapte generaţii care nu se termină niciodată doar pentru că nu te cheamă Klaus sau Erika”, a spus cancelarul Merkel, cu un zâmbet forţat, cu ocazia unei ceremonii de marcare a 60 de ani de când Germania a semnat cu Ankara un tratat pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci care să umple deficitele de pe piaţa muncii în anii 1960.
Angela Merkel a afirmat marţi că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă numele lor au rezonanţă străină, cancelarul formulând astfel o critică subtilă la adresa obiceiului larg răspândit al germanilor de obârşie de a-i întreba pe turcii născuţi pe teritoriul german despre originea lor.
„Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume german înainte de a fi (considerată) integrată? Cred că fiecare ar trebui să aibă o şansă, cel mai târziu atunci când ia cetăţenia germană, să fie văzut ca parte a acestei ţări, şi numele nu trebuie să joace niciun rol”, a adăugat ea.
Angela Merkel, care a condus Germania vreme de 16 ani, intenţionează să iasă din viaţa politică după alegerile federale de pe 26 septembrie, în urma cărora blocul ei conservator CDU-CSU riscă să piardă puterea, aflându-se acum în spatele social-democraţilor (SPD) în sondaje.
Milionul de imigranți
CDU şi CSU bavareză şi-au văzut popularitatea reducându-se treptat după decizia din 2015 a cancelarului de primire a aproape un milion de solicitanţi de azil, majoritatea din Siria şi Irak.
Recent, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a propulsat tema imigraţiei în vârful agendei electorale în condiţiile în care Germania a primit mii de afgani refugiaţi din calea talibanilor, provocând temeri legate de o repetare a crizei migraţiei din 2015 din Europa.
Agenţia federală de muncă din Germania estimează că economia cea mai mare din Uniunea Europeană va avea nevoie să absoarbă în jur de 400.000 de migranţi pe an pentru a răspunde deficitului de mână de lucru şi unei forţe de muncă în diminuare rapidă.
Germania a investit miliarde de euro în cursuri de limbă şi instruire pentru a le facilita solicitanţilor de azil să intre pe piaţa muncii, Transmite Agerpres.
