Doi ani mai târziu, succesul său a fost reconfirmat de „O Ano da Morte de Ricardo Reis” (1984, „Anul morţii lui Ricardo Reis”), un roman cu un subiect sub forma unui dialog între marele poet portughez Fernando Pessoa (1888-1935) şi personalitatea sa autoritară alternativă din colecţia de poezii „Odes de Ricardo Reis” (1946). Povestea are loc în anii 1930, anul debutului războiului civil spaniol şi ascensiunea lui Hitler, Mussolini, Franco şi Salazar.
Prestigiul său s-a consolidat cu titluri precum „A Jangada de Pedra” (1986, „Pluta de piatră”), ecranizată în 2002 de către regizorul olandez George Sluizer, şi „Historia do cerco de Lisboa” (1989, „Istoria asediului Lisabonei”).
Autorităţile guvernamentale portugheze, sub presiunea comunităţii catolice, i-au interzis romanul „O Evangelho Segundo Jesus Cristo” (1991, „The Gospel According to Jesus Christ”), fiind exclus din lista cărţilor candidate la Premiul Literar european. În aceste împrejurări, scriitorul a părăsit Portugalia şi s-a stabilit pe insula spaniolă Lanzarote, împreună cu soţia sa, unde a şi murit, la 18 iunie 2010, la vârsta de 87 de ani.
Premiile
A primit, în 1995, Premiul Camoes pentru întreaga sa operă. Trei ani mai târziu, în 1998, a devenit laureat al Premiului Nobel pentru literatură pentru crearea unei opere în care, „cu parabole susţinute de imaginaţie, compasiune şi ironie, ne permite constant să captăm o realitate fugitivă”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Este primul scriitor portughez care a primit acest mare premiu.
În 1999, a fost instituit Premiul Literar „Jose Saramago” (bianual) în onoarea sa şi pentru recunoaşterea tinerilor autori de limbă portugheză.
Sursa: Agerpres
