Locuri în lume în care mai pot fi văzute bucăţi din Zidul Berlinului

 

La treizeci de ani de la căderea Zidului, trei metri pătrați din istoria Berlinului și-au găsit loc în curtea Academiei Române din București.

O bucată masivă, originală, din Zidul Berlinului a fost expusă joi în curtea Academiei Române, în cadrul unei ceremonii la care au participat prim-ministrul Ludovic Orban, membri ai Academiei Române, ambasadori şi participanţi la Revoluţia română din decembrie 1989.

Fragmentul, având o înălţime de trei metri şi o greutate de trei tone, a fost adus la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

“Astăzi, cu ocazia a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bucureştiul are în sfârşit propria sa bucată originală din acest zid. Acest fragment şi-a găsit amplasamentul ideal în curtea Academiei Române, simbolizând recunoaşterea rolului istoric jucat de bărbaţi şi femei curajoşi, atât în Capitală, cât şi în România, în lupta pentru libertate, în 1989″, a declarat, cu această ocazie, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt.

Simbol al divizării Germaniei învinse

Zidul Berlinului a căzut într-un final la 9 noiembrie 1989.

Doborât în euforia din noiembrie 1989, Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul dureros al divizării Germaniei învinse şi al confruntării dintre lagărul sovietic şi lumea occidentală.

Mici secţiuni din zid au reuşit totuşi să supravieţuiască pe alocuri în oraş şi sunt conservate ca monumente, notează dpa, citată de agerpres.ro.

În euforia care a urmat căderii sale, monstruoasa barieră de beton a fost în cea mai mare parte dărâmată şi făcută bucăţi, dintre care multe au ajuns să fie comercializate. Astfel, unele din aceste vestigii sunt răspândite în prezent în întreaga lume.

Roma

O bucată din fostul Zid al Berlinului se află la Roma, ascunsă în Grădinile Vaticanului, aproape de birourile unde lucrează Papa.

Pe fragmentul de beton a fost gravată o imagine a bisericii Sf. Mihail din Berlin şi a fost desenată o „faţă zâmbitoare” albastră.

Este greu de văzut, întrucât în Grădinile Vaticanului au acces doar vizitatorii înregistraţi.

Seul

Trei bucăţi mari din zid au ajuns tocmai într-o piaţetă din centrul capitalei sud-coreene Seul.

În faţa celor trei plăci aliniate pe care se văd urme de grafitti a fost amplasat un urs – simbolul Berlinului – vopsit în albastru.

În acest caz, bucăţile de zid sunt un cadou făcut în 2005 de Senatul statului Berlin cu rolul de a fi în egală măsură un memorial şi un simbol al speranţei de reunificare a Coreei, divizată de şapte decenii.

Bruxelles

Mii de ziarişti, politicieni, funcţionari şi turişti trec zilnic prin dreptul unei mici secţiuni din Zidul Berlinului, instalată în faţa clădirii principală a Comisiei Europene.

Uniunea Europeană a cumpărat această bucată din zid acum zece ani pentru a o expune ca simbol al reunificării Europei.

Protejată de pereţi de sticlă, pe ea figurează un drapel al SUA şi un portret al preşedintelui american John F. Kennedy, care a ţinut în actuala capitală a Germaniei unificate celebrul discurs „Ich bin ein Berliner” în iunie 1963, cu câteva luni înainte de a fi asasinat.

Moscova

În capitala Rusiei, o bucată din zid este expusă în curtea unei şcoli germane şi are o contribuţie importantă la lecţiile de istorie predate în şcoală.

A ajuns aici cu camionul, acum cinci ani, din Potsdamer Platz din Berlin. Un alt fragment din zid se află în apropierea Centrului Saharov, care găzduieşte expoziţii pe teme cum sunt drepturile omului.

Sydney

O bucată de 2,4 tone din Zidul Berlinului zace uitată de mai bine de zece ani într-un depozit din Sydney, după ce a ajuns în împrejurări neprecizate în Australia. Fragmentul bine păstrat, de aproape patru metri înălţime poartă inscripţia „Fiecare are putere”, potrivit filialei locale a Institutului Goethe.

Municipalitatea intenţionează să expună fragmentul de zid într-un parc public şi pregăteşte o festivitate de comemorare pentru 23 noiembrie.

Fragmente din Zid se mai află și la Londra, Los Angeles (zece bucăți, care formează cea mai lungă porțiune de Zid din afara Berlinului), San Jose – California, Jamaica, chiar Los Angeles, dar și în state asiatice, în Australia și Africa de Sud.

Zidul, în cifre

Construit începând din 13 august 1961 pentru a opri exodul est-germanilor spre Occident (trei milioane de persoane între 1945 şi 1961), Zidul Berlinului măsura în total 155 de kilometri: 43 tăiau Berlinul de la nord la sud, iar 112 izolau Berlinul de vest de restul Republicii Democrate Germane (RDG).

Zidul era format în mare parte din plăci de beton armat cu o înălţime de 3,6 metri, întărite în partea superioară de o structură cilindrică netedă, menită să descurajeze orice tentativă de escaladare.

În partea de est, de-a lungul zidului s-a creat un no-man’s land bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră.

Locul cel mai bine luminat din Berlin

302 posturi de observaţie şi 20 de buncăre îi ajutau pe cei peste 7000 de soldaţi să asigure supravegherea zidului.

Noaptea, felinarele instalate din 30 în 30 de metri făceau din Zidul Berlinului locul cel mai bine luminat din oraş, în contrast cu penumbra în care era scufundat Berlinul de est.

Instalaţia era completată de alarme, şanţuri, sârmă ghimpată, cerberi, sisteme de foc automat. În no-man’s land, unde nici militarii nu aveau acces, nisipul greblat cu grijă permitea reperarea oricărui pas.

Checkpoint Charlie

Zidul avea şapte puncte de trecere oficiale. Cel mai celebru era Checkpoint Charlie, situat pe Friedrichstrasse, între cartierele Kreuzberg, în Vest, şi Mitte, în Est.

În octombrie 1961, acest post de frontieră a fost teatru de confruntare între Statele Unite şi Uniunea Sovietică: tancurile şi soldaţii din cele două tabere s-au înfruntat timp de câteva ore, în urma unui diferend legat de libera circulaţie a unui diplomat american, Allan Lightner.

Un an mai târziu, un zidar est-german în vârstă de 18 ani, Peter Fechter, a devenit una din primele victime ale Zidului, fiind împuşcat în timp ce îl escalada în imediata apropiere a postului Checkpoint Charlie de soldaţii aflaţi la pază şi lăsat să agonizeze în no-man’s land.

Tunelul 57

În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale.

Memorialul Zidului Berlinului consemnează peste 100 de morţi între 1961 şi 1989.

Una din cele mai dramatice „evadări în masă” reuşite a fost aşa-zisa operaţiune „Tunel 57”, care a permis în octombrie 1964 unui număr de 57 de oameni să treacă în partea de vest, printr-un tunel cu o lungime de 140 de metri săpat cu ajutorul unor studenţi occidentali, pornind dintr-o brutărie dezafectată.

O altă fugă spectaculoasă a fost cea din august 1988 a unei familii de patru persoane care a trecut peste zid cu un avion de mici dimensiuni pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Inginerul electronist Winfried Freudenberg figurează ca ultima victimă a Zidului: în martie 1989, s-a prăbuşit în Berlinul occidental după ce a survolat zidul la bordul unui balon de fabricaţie proprie.

„Ich bin ein Berliner”

Cele patru cuvinte rostite în germană de John Fitzgerald Kennedy cu prilejul vizitei sale istorice la Berlin din 26 iunie 1963 au rămas în memoria colectivă.

La doi ani după ridicarea „Zidului ruşinii”, preşedintele american a vrut astfel să-i liniştească pe berlinezi şi totodată să afişeze solidaritatea taberei occidentale.

În 1985, cu câţiva ani înainte de căderea Zidului, preşedintele francez Francois Mitterrand a folosit la rândul său, la o întrevedere cu cancelarul Helmut Kohl, o formulă premonitorie: „Berlinul şi-a făcut plinul cu suferinţă, a venit timpul să-şi facă plinul de speranţă”.