Prima "patrie" a omului modern a fost localizată într-o regiune a Africii australe, în nordul teritoriului ocupat în prezent de Botswana, unde strămoşul nostru comun a trăit în urmă cu aproximativ 200.000 de ani înainte de a migra spre alte zone după 70.000 de ani, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature.
Urcând pe firul istoriei până la rădăcinile arborelui nostru genetic, autorii studiului afirmă că au localizat pentru prima dată "patria ancestrală" a omului modern, Homo sapiens sapiens, scrie ladepeche.fr.
"Ştim de mult timp că omul modern a apărut în Africa în urmă cu circa 200.000 de ani. Însă nu ştiam până acum unde se afla mai exact acea patrie a lui", a declarat Vanessa Hayes, principala autoare a studiului, într-o conferinţă de presă.
Oamenii de ştiinţă şi-au bazat cercetările pe genealogia genetică, o disciplină ce permite identificarea modelelor de migraţii umane.
Ei au analizat 200 de genomuri mitocondriale, markeri genetici ai genealogiei materne, prelevaţi de la populaţii care trăiesc în prezent în Namibia şi în Africa de Sud, o regiune a Africii de mult timp considerată ca fiind unul dintre leagănele umanităţii şi ale omului modern.
Testele ADN au relevat prezenţa rară a celei mai vechi linii genetice materne, denumită "L0", prezentă încă în cadrul acestor populaţii.
"Observând acea linie genetică, ne-am întrebat de unde veneau acele persoane, unde locuiau ele? Am studiat dispersia geografică a acelei linii genetice", a explicat Vanessa Hayes.
"Am realizat analize spaţiale pentru a urca pe firul timpului, întrucât de fiecare dată când se producea o migraţie, ea era înregistrată în ADN-ul nostru, care se modifică. El este ca un orologiu al istoriei noastre", a continuat experta în genetică.
Comparând genomurile, cercetătorii au reuşit să izoleze un strămoş comun, care era un străvechi Khoisan, aparţinând unei populaţii de vânători-culegători care există şi în prezent.
Același strămoș
Potrivit studiului, toţi oamenii care trăiesc astăzi în Africa şi în afara Africii au acelaşi strămoş. "Cred că am fost cu toţii membri ai populaţiei Khoisan la un moment dat", afirmă Vanessa Hayes.
Acei reprezentanţi ai populaţiei Khoisan, prima comunitate umană modernă, ar fi trăit în aceeaşi regiune timp de 70.000 de ani, fără să se deplaseze. Cum s-a aflat acest lucru? Pentru că genomul lor a rămas identic, fără să sufere modificări, în perioada 200.000 î.e.n. – 130.000 î.e.n.
Comunitatea ar fi prosperat în acea regiune – la fel de mare ca Noua Zeelandă -, situată la sud de fluviul Zambezi, care izvorăşte din actuala Namibie, traversează nordul statului Botswana şi ajunge până în Zimbabwe.
În prezent deşertică – denumită Kalahari -, regiunea era în epocă o zonă umedă, plină de verdeaţă luxuriantă. Analizele geologice, în combinaţie cu modelele climatice realizate pe computer, au arătat că zona adăpostea un lac uriaş, de două ori mai mare decât Lacul Victoria, denumit Makgadikgadi, dispărut de atunci.
Un lac imens
Clima a început apoi să se schimbe, în urma "unei modificări a orbitei terestre", a explicat Axel Timmermann, oceanograf şi coautor al studiului.
Lacul s-a fragmentat, regiunea a devenit treptat aridă, iar populaţiile au început să migreze de-a lungul unor "coridoare verzi", în direcţia nord-est, apoi spre sud-vest.
Acele prime plecări au deschis calea către viitoarea migraţie a omului modern în afara Africii.
Însă unii dintre ei au rămas în acea regiune, adaptându-se la secetă.
Descendenţii lor trăiesc în continuare acolo şi au rămas vânători-culegători. Pornind de la acest mod de viaţă ancestral, Vanessa Hayes a bănuit că acei Khoisan purtau în ei străvechea linie genetică.
indiciu
Un alt indiciu: aceşti oameni vorbesc o limbă "cu clic", rostind anumite consoane prin plesnituri ale limbii. "Or, am aflat că limba cu click este cea mai veche", a subliniat Vanessa Hayes.
"Oamenii Khoisan care trăiesc aici nu şi-au părăsit niciodată patria ancestrală. Ei ştiu că au fost dintotdeauna aici, îşi povestesc acest lucru din generaţie în generaţie. Eu doar a trebuit să dovedesc acest lucru din punct de vedere ştiinţific în faţa restului lumii", a adăugat Vanessa Hayes, care a avut nevoie de 10 ani pentru a realiza această genealogie genetică.
"Este ca şi cum am privi un arbore mare, în care europenii şi asiaticii ar fi nişte ramuri mici, plasate în vârf", a încheiat ea.
