Într-o zi, un trecător, văzând-o cum spăla un bolnav cu răni grave, a spus: ''Eu n-aș face așa ceva nici pentru un milion de dolari''. ''Nici eu'', i-a răspuns ea. ''Pentru un milion de dolari nu, însă din iubire față de Hristos, da, și cu bucurie''.
Cu toate că a săvârșit un număr incomensurabil de acte de caritate și a marcat viețile a milioane de oameni, ea se caracteriza simplu: ''După sânge, sunt albaneză. După cetățenie — indiană. După credință, sunt călugăriță catolică. După chemare, aparțin lumii. Iar în ceea ce privește inima mea, aparțin în întregime Inimii lui Hristos''.
La vârsta de 12 ani a simţit prima chemare către viaţa religioasă, iar după şase, la vârsta de 18 ani, în 1928, a plecat la Rathfamham, lângă Dublin, la călugăriţele irlandeze de Loretho, unde a învăţat limba engleză.
Acolo a primit numele sora Maria Tereza, după Sfânta Tereza din Lisieux, potrivit site-ului motherteresa.org. 
Un an mai târziu, în 1929, a părăsit Irlanda şi s-a oprit în India, la Darjeeling, unde, în 1931, a depus primul jurământ de credinţă. A fost trimisă apoi la Calcutta, unde a predat la Liceul de Fete Sfânta Maria, condus de călugăriţele de Loretho şi în care studiau fete din familii sărace. În această perioadă, a învăţat bengaleza şi hindi.
La 24 mai 1937, a depus jurământul final de credinţă, numindu-se, de acum înainte, Maica Tereza.
la 10 septembrie 1946, pe când se afla într-un tren care urma să o ducă la Darjeeling pentru un popas spiritual de câteva zile, are revelaţia ''celei de a doua chemări a Domnului''.
A auzit vocea Domnului Iisus Hristos care i-a spus ''Vino, fii lumina Mea!'', rugând-o să-şi dedice viaţa celor mai săraci dintre cei săraci, celor bolnavi şi nevoiaşi. Cum deja depusese jurământul final de credinţă, nu a putut părăsi mânăstirea fără o permisiune oficială.
În 1948 primeşte, din partea arhiepiscopului de Calcutta şi a Vaticanului, acceptul oficial de a propovădui iubirea pentru aproapele, din afara Ordinului. Din acel moment, Maica Tereza nu a mai purtat hainele de călugăriţă, adoptând îmbrăcămintea săracilor bengalezi: un sari de culoare albă, cu o bordură albastră.
După şase luni de pregătire medicală, s-a îndreptat către periferia oraşului, neavând alt scop decât acela de a-i ajuta ''pe cei nedoriţi, pe cei neiubiţi şi pe cei neîngrijiţi''. Mesajul ei era cât se poate de simplu: "cei săraci trebuie să ştie că-i iubim".
S-a dedicat în întregime semenilor săi, îngrijind copii sau alinând suferinţe, a deschis o şcoală în aer liber şi o casă pentru cei fără adăpost şi a convins autorităţile locale să facă donaţii pentru această cauză.
Prin eforturile Maicii Tereza, milioane de bolnavi şi muribunzi au primit adăpost şi au fost trataţi în dispensare mobile sau în clinici specializate şi sute de mii de copii abandonaţi au fost îngrijiţi şi daţi spre adopţie.
''Imperiul carităţii'' creat de Maica Tereza s-a extins continuu, scrie AGERPRES.
În 1995, susţinea financiar, din donaţii publice, 534 de cămine în 115 ţări, iar în 1997, congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări. Activitatea desfăşurată de Maica Tereza s-a bucurat de apreciere în lumea întreagă.
Maica Tereza a primit numeroase premii pentru acţiunile de caritate săvârşite pentru semenii săi din întreaga lume, indiferent de religia acestora.
Cea mai prestigioasă distincţie, însă, este Premiul Nobel pentru Pace, acordat în octombrie 1979, pentru o viaţă închinată semenilor din lumea întreagă, pentru ajutorul acordat săracilor, pentru alinarea suferinţelor celor bolnavi, pentru îngrijirea copiilor, într-un cuvânt – pentru întreaga sa operă de caritate.
La 5 septembrie 1997, inima Maicii Tereza a încetat să mai bată. A fost înmormântată în sediul central al congregaţiei Misionarele Carităţii de pe Lower Circular Road din Calcutta. La ceremonia religioasă au participat 400 de demnitari din 23 de ţări ale lumii.
Pentru neobosita sa dăruire faţă de cei aflaţi în suferinţă, Maica Tereza rămâne poate cel mai mare binefăcător al secolului XX. A îmbinat, de-a lungul vieţii sale, o profundă empatie cu cei nevoiaşi şi o devoţiune desăvârşită faţă de chemarea sa.
