Evenimentul Istoric > Exclusiv online > România regală > Județul paznicilor vadului Nistrului și al lui Lăpușneanu – România pierdută
Exclusiv online

Județul paznicilor vadului Nistrului și al lui Lăpușneanu – România pierdută

Județul Lăpușna, cu o suprafață 4181 km ², era așezat în mijlocul Basarabiei, pe drumul mare care leagă Iașii de Tighina.

Din suprafață arabilă a județului, marea proprietate deține 4.033 ha, adică 1,5 %, iar mică proprietate 265.212 ha, adică 98,5%. Din totalul suprafeței arabile cerealele ocupă 237.040 ha, astfel repartizate :

Porumbul ocupă 115.161 ha, cu o producție de 925.159 chinț. (prod. medie la ha 8 chinț.), în valoare de 217 milioane lei.

Grâul ocupă 71.372 ha, cu o producție de 341.638 chinț. (prod. medie la ha 4,8 chinț.), în valoare de 135 milioane lei.

Orzul ocupă 36.055 ha, cu o producție de 111.687 chinț. ( prod. medie la ha 3,1 chinț.), în valoare de 27 milioane lei.

Secara ocupă 9.253 ha, cu o productei de 59.128 chinț. ( prod. medie la ha 6,4 chinț.), în valoare de 17 milioane lei.

Ovăzul ocupă 5.073 ha, cu o producție de 16.792 chinț. (prod. medie la ha 3,3 chinț.), cu o valoare de 5 milioane lei.

Măturile ocupă 63 ha, meiul 53 ha, hrișcă 8 ha.

Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupă 18.217 ha.

Plantele alimentare ocupă 6.961 ha. Din această suprafață cartofii ocupă 2.964 ha, cu o producție de 121.843 chinț. (41,1chint. la ha), iar fasolea ocupă 1.904 ha cu o producție de 8.544 chintale, (adică 4,5 chinț. la ha).

Cartofii printre porumb dau o producție de 37.194 chinț. la ha; fasolea printre porumb o producție  de 13.483 chinț., și dovlecii printre porumb dau o producție de 400.096 chintale.

Plantele industriale ocupă 5027 ha. Din această suprafață floarea soarelui ocupă o suprafață de 2.984 ha, cu o producție de 23.198 chintale, (7,7 chintale la ha). Cânepa ocupă 1395 ha, cu o producție de 6.931 chintale fuior (4,9 chinț. pe ha) și 8641 chintale samânta (6,2 chinț. pe ha).

Vegetație și culturi diverse. Din suprafață totală a județului ogoarele sterpe ocupă 1.939 ha.

Fânețele naturale ocupă 4949 ha, cu o producție de 80.668 chinț.

Pășunile ocupă 35.420 ha.

Pădurile ocupă 61.308 ha.

Livezile de pruni ocupă 2904 ha, cu o producție de 171.145 chintale.

Alți pomi fructiferi ocupă 2.228 ha.

Vița de vie ocupă 26.434 ha (din care viile pe rod 22.686 ha) cu o producție de 863.820 hl. (prod medie la ha 38,1 hl). Observație : Suprafață ocupată de vită de vie în acest județ este clasată pe locul I în țară.

În județul Lăpușna se găseau în anul 1935: cai 32.300, boi 61.908, oi 147.129, capre 1408, porci 57.600, stupi sistematici 4479, stupi primitivi 4331.

Industrie

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 lucrători în sus.Comerț intens cu produsele Basarabiei : cereale, produse animale, struguri și vin.

Drumuri. Județul este străbătut de o rețea totală de drumuri de 751,85 km, repartizate astfel:

Drumuri naționale 251,705 km din care Direcția Generală a Drumurilor întretine o rețea pietruită și pavată de 155,629 km, iar municipiul Chișinău 16, 456 km pavați.

Drumuri județene 490,450 km din care Administrația județului întretine o rețea pietruită și pavată de 58,742 km.

Drumuri comunale 9,691 km.

Cale ferată. Județul L, este străbătut de o rețea totală de cale ferată de 119 km din care 61 km linii principale simple și 58 km linii secundare simple.

Itinerarii principale. Accelerate: București- Iași – Chișînău (Kiev, Moscova).

Navigația aeriană. Prin județul L. trece linia de navigație aeriană L.A.R.E.S.  cu plecare și sosire pe aerodromul municipiului Chișînău.

Itinerarii : București- Galați- Chișînău și Cernăuți – Iași – Chișînău – Cetatea-Albă.

Cultura

Știință de carte. După rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populația județului de la 7 ani în sus este de 336.220 locuitori, din care 40,7% sunt știutori de carte.

După sex, proporția este de 53,0 % bărbați știutori de carte și 28,6% femei știutoare de carte.

Repartiția locuitorilor după gradul de instrucție în procente este următoarea:

Învatamânt. Populația școlară a județului (între 5 și 18 ani) a fost în anul 1934 de 112.052 locuitori. (23.945 mediu urban și 88.107 mediu rural).

 Școli superioare. Facultatea de Agronomie și Facultatea de Teologie (de pe lânga Universitatea din Iași), Conservatorul Național de Muzică și Artă Dramatică, 2 conservatorii particulare.

Școli secundare. a) În municipiul Chișinău:  4 licee de băieți, 1 liceu militar, 3 licee de fete,1 seminar teologic, 1 liceu comercial de băieți, 1 liceu industrial de fete, 1 școală de menaj, 1 școală normală de băieți, 2 școli normale de fete, 1 școală de cântareti, 2 gimnazii de băieți, 1 gimnaziu industrial de băieți, 3 gimnazii industriale de fete, 1 liceu particular de băieți, 3 licee particulare de fete și 1 gimnaziu particular de fete.

  1. b) În județ: 2 școli de meserii, 4 gimnazii, 1 școală de agricultură și 1 de meserii întretinuta de județ.

Școli primare   263 din care 261 rurale și 2 urbane (toate școli de stat) cu un număr total de 36.368 elevi (441 în mediu urban și 35.927 în mediu rural) și cu 782 de învatatori și alt personal didactic.

Grădini de copii 24, din care 23 rurale și 1 urbană, (toate de stat) cu un număr total de 1.182 copii (63 mediu urban și 1.119 mediu rural) și cu 28 conducătoare.

 

ScoalaEparhialaChisinau-1928(2) + ScEparhChis-28(2)

Instituții culturale: Casă Școalelor și a Culturii Poporului, întretine în județ 179 de cămine culturale, 5 societăți muzicale și 15 biblioteci, adică în total 199 de organizații culturale dintre care 130 au personalitate juridică.

 Instituții culturale în Chișînău: Universitate Populară, Muzeul Național al Basarabiei, Muzeul istorico- arheologic bisericesc, Cercul Militar, Biblioteca Municipală (peste 100.000 de volume), Biblioteca Universității Populare, Biblioteca Centrală, Biblioteca Jokey Clubului, 8 biblioteci particulare,  Teatrul Național, 4 cinematografe, 8 societăți sportive, 8 societăți de vânatoare, Automobil Clubul Regal Chișinău.

 În comună Dubasari se află o stațiune astronomică (proprietatea D. Donici)

Religie

Confesiuni. Din totalul locuitorilor județului 86,1% sunt ortodocși.

Biserici și lăcașuri de închinaciune. 108 biserici ortodoxe, 1 biserica româno-catolică, 2 biserici și 3 case de rugăciune luterane, 1 biserica armenească, 1 biserica lipovenească, 1 casă de rugăciune morocana, 1 casă de rugăciune a sectei fără popa, 7 case de rugăciune baptiste și 65 sinagogi și case de rugăciune evreiești.

7 mânastiri ortodoxe: Hâncu, Căpriana, Varzaresti, Condrita, Hârjauca, Suruceni și Raciula.

Organizarea administrativă

 Capitală județului este municipiul Chișînău. Județul are 2 orașe (Chișinău și Călărași) și 237 sate.

Spitale de stat

  1. a) În Chișinău: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagioși, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „ Manoilescu”, Spitalul Maternitatea, Maternitatea Municipiului și, Ospiciul de alienați „Costiugeni”.
  2. b) În județ: Hâncesti, Nisporeni, Șapte-Sate, Vasieni, Bolduresti (infirmerie), Pârjolteni, Călărași și Vorniceni (Spital de tuberculoși).

 Spitale și sanatorii particulare (în Chișinău ): Spitalul de orbi, Spitalul

evreesc, Spitalul de copii al Societățîi de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf).

 În Călărași se află 1 spital particular.

În județ sunt 29 de dispensare și 2 infirmerii de stat, 64 de dispensare comunale și 1 dispensar pentru copii sugaci al Centralei Caselor Naționale ( la Nisporeni).

Chișinău – reședința județului

Stema. Pe scut albastru, o acvilă de aur, cu aripile lăsate în jos, privind spre dreapta. Peste tot, stema Moldovei. Scutul timbrat de o coroană murală, cu 7 turnuri.

Simbolizează realipirea acestui vechi oraş moldovenesc la România.

Prima menţiune documentară despre Chişinău se află în anul 1436, într-un document dela Iliaş şi Ştefan, voevozii Moldovei.

A fost multă vreme un târguşor fără însemnătate. Numele îi vine dela o cascadă, pe care o făcea în acest loc apă ce străbate aşezarea.

În 1818 Ruşii au fixat la Chişinău capitală Moldovei răpite. În 1834 oraşul a fost refăcut, după un plan de sistematizare, cu străzi drepte, largi şi perpendiculare.

Aici Sfatul Ţării a votat în 1918 unirea cu vechea ţară.

Monumente istorice. Biserica Râşcanu, ctitorie din secolul al XVIII-lea.

Biserica Mazarachi, ctitorie din acelaş secol.

Municipiul Chișinău avea în 1930, după datele recensământului din acel an 117.016 locuitori. El este, după Bucureşti, cel mai populat oraş al ţării. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 113.640 locuitori, indicând o scădere naturală de 3.376 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 2,9 %.

Pagini: 1 2 3

Registration

Aici iti poti reseta parola