Istoria satului Ditrău unde oamenii s-au revoltat că doi sri-lankezi au fost angajați la brutărie

 

Vreo 300 de oameni s-au adunat, sâmbătă, la Casa de Cultură din Ditrău, unde populația de etnie maghiară s-a revoltat împotriva venirii în localitatea lor a doi muncitori sri-lankezi, angajaţi la o fabrică de pâine, spunând că nu au nevoie de migranţi în sat şi că nu vor să li se impună o altă cultură.

La începutul şedinţei, primarul Puskás Elemér, cel care a moderat discuţiile şi la iniţiativa căruia s-a organizat această întâlnire, s-a adresat oamenilor şi i-a îndemnat să se roage, iar cei prezenţi, alături de preotul catolic Bírók Károly, au rostit „Tatăl Nostru”, relatează Agerpres.

Primarul a fost atât de emoţionat încât a început să plângă şi a fost nevoie ca altcineva să preia, pentru scurt timp, microfonul.

„Plânge numai omul care are inimă”, îl încurajează un localnic, în aplauzele celorlalţi.

De la microfon se adresează oamenilor şi preotul catolic Bírók Károly, cel în jurul căruia s-au adunat miercuri oamenii şi au mers la sediul primăriei, afirmând că nu au nevoie de migranţi în sat şi că nu vor să li se impună o altă cultură.

„Situația s-a detensionat”

De această dată, preotul face referire doar la nemulţumirile oamenilor faţă de patronul brutăriei şi roagă mass-media să relateze corect, punctând că nimeni vrea să se certe, ci doar să rezolve problemele.

„Oamenii nu sunt angajaţi, sunt refuzaţi şi suntem revoltaţi că proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care îi aduc din străinătate, din depărtare. Noi nu suntem apreciaţi, iar ei sunt supraevaluaţi şi acesta nu e o rezolvare. E un conflict care trebuie rezolvat (…). Trebuie să fim trataţi ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursă de venit. Şi nici străinii nu trebuie trataţi ca o sursă de venit, ci ca oameni”, a spus preotul catolic Bíró Károly, citat de Agerpres.

Un tânăr a susţinut că nu are o problemă cu cei doi sri-lankezi, ci că va fi o problemă „dacă vor mai veni alţi 100 de oameni”, iar un domn a spus că „nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, că să ne înveţe cum să facem o pâine”.

La şedinţă a participat şi deputatul UDMR Bende Sandor din zona Gheorgheni, unde se află satul Ditrău, acesta declarând presei că situaţia s-a detensionat şi că a fost generată de conflictul comunităţii cu patronul fabricii de pâine.

Ditrău de-a lungul timpului

Localitatea Ditrău se află în partea centrală a bazinului Giurgeului, cu un teritoriu administrativ de 11449 ha, între văile pârâurilor Ditrău şi Martonka, afluenţi ai Mureşului.

Înălţimea medie a Ditrăului este de 742 metri deasupra nivelului mării

Denumirea oficială a comunei este DITRĂU, în limba maghiară GYERGYÓDITRÓ. Este o comună de categoria a II-a, rang IV, cu statutul de autoadministrare.

Localităţile componente ale comunei sunt:
– satul Jolotca (Orotva) cu 366 numări de case, străbătut de DJ 128, la o distanţă de 8,5 km de comună şi la 6 km de intersecţia DN 12 cu DJ 128;
– satul Ţengheler (Cengellér) aflat pe DJ 127, la o distanţă de 12 km de comună, astăzi nelocuit.
Înălţimea medie a Ditrăului este de 742 metri deasupra nivelului mării.
Teritoriul administrativ al comunei se delimitează cu teritoriile administrative ale localităţilor:
– la est cu comuna Tulgheş şi oraşul Gheorgheni;
– la vest cu comuna Remetea şi comuna Subcetate;
– la nord cu comuna Sărmaş şi oraşul Borsec;
– la sud cu comuna Lăzarea şi Remetea.

Registrul papal din anul 1332 pomeneşte, potrivit g10.ro, de trei centre ecleziastice din bazinul Giurgeului: Gheorgheni, Lăzarea şi Joseni, iar conform documentelor istorice în perioada anilor 1350-1400 apare şi localitatea din care s-a dezvoltat comuna Suseni.

Faptul ca celelalte localităţi din depresiune sunt menţionate doar în documente datate mai târziu nu exclude existenţa lor mai timpurie, deoarece la data primei menţionări în documente istorice oficiale, acestea sunt deja aşezări bine închegate şi organizate.

Un sat implicat

Pe parcursul istoriei, locuitorii comunei au participat la războaiele purtate împotriva Imperiului Otoman şi a Imperiului Habsburgic, au fost înrolaţi în regimentele grănicereşti, au luat parte la războiul de eliberare condus de principele Ferenc Rákóczy al II-lea, la revoluţia naţională din 1848 şi la toate mişcările sociale şi luptele care au cuprins Transilvania de-a lungul secolelor.

De la sfârşitul secolului al XVII-lea, comuna a devenit centrul economic şi spiritual al microregiunii, acest rol datorându-se mai multor factori: deţinerea unor domenii silvice întinse, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti a cărei catalizator a fost comunitatea armenească stabilită aici după 1680, şi importanţa drumului comercial ce lega Transilvania de Moldova prin pasul Tulgheş.

Prima şcoală (care există şi astăzi) a fost înfiinţată în 1640. Biserica în stil baroc a fost ridicată pe ruinele unui vechi turn de apărare, construcţia fiind terminată în anul 1857.

Începând din 1867, suntem martorii unei dezvoltări civile însemnate. Asociaţia meşteşugarilor se întăreşte, se înfiinţează un cor laic în anul 1867 şi Şcoala Civilă în 1878. Puterea economică şi spirituală a comunităţii este demonstrată şi de faptul că în perioada 1885-1915, toţi copii care au frecventat şcoala au primit gratuit rechizite şcolare.

Ultimul recensământ

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ditrău se ridică la 5.483 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.944 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (98,1%). Pentru 1,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (96,88%). Pentru 1,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Comuna Ditrău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri.

Primarul, Elemér Puskás, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în 2008.