Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Iscăliturile Regelui Carol I și Reginei Elisabeta pe actul de fundație al Palatului CEC din Micul Paris
Articole online

Iscăliturile Regelui Carol I și Reginei Elisabeta pe actul de fundație al Palatului CEC din Micul Paris

Regele Carol I și Regina Elisabeta puneau, la 8 iunie 1897, piatra de temelie a Palatului Casei de Economii și Consemnațiuni, una din clădirile emblematice ale Bucureștiului din perioada când era denumit Micul Paris.

Pe lângă cuplul regal, la ceremonie au mai participat Dimitrie A. Sturza, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Străine, George C. Cantacuzino, ministru al Finanțelor, membrii Consiliului de Administrație ai C.E.C. și directorul general al Așezământului, Grigore Golescu.

Actul de fundație, pe care l-a publicat pagina de facebook a Arhivelor Naționale ale Românie, poartă pe lângă semnăturile suveranilor României și ale oamenilor politici deja amintiți și pe cele ale Mitropolitului Primat Iosif, Ion I.C. Brătianu  și Spiru Haret.

Bogăția Țerei a Domnitorului tărie este

Pornind de la premisa că „bogăția Țerei a Domnitorului tărie este”, Regele Carol a dorit să ofere primei bănci a României o clădire pe măsura menirii ei, aceea de așezământ „în care tot românul să-și păstreze cu deplină încredere prinosul muncei sale”.

Planurile arhitecturale ale Palatului C.E.C., situat vizavi de Palatul Poștelor (actualul Muzeu Național de Istorie a României), au fost realizate de  cunoscutul arhitect francez Paul Gottereau, iar execuția clădirii a fost coordonată de arhitectul Ion Socolescu, reprezentant al școlii românești de arhitectură modernă.

Stilul eclectic, care îmbină elemente ale arhitecturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea cu cele renascentiste, conferă eleganță ansamblului, cupola centrală de sticlă și metal fiind probabil elementul etalon al clădirii.

Documentul oferă câteva repere cronologice importante în evoluția C.E.C.:  înființată la 1 decembrie 1864, Casa de Economii și Consemnațiuni s-a bucurat încă de la început de încrederea românilor, în 1865 fiind depozitați în numerar  nu mai puțin de 22.741.461 lei vechi, pentru ca în 1897 suma capitalurilor depuse să fie estimată la 72.277346 lei.

În ceea ce privește clădirea în care a funcționat  C.E.C. până în 1897, din actul de fundație reiese că în primii ani a avut ca așezământ casele din curtea hanului Șerban-Vodă, „în locul căruia se înalță astăzi falnic Palatul Băncei Naționale a României”, pentru ca începând din anul 1874 să funcționeze într-o clădire construită pe locul Bisericii Mănăstirii Sf. Ioan cel Mare.

Împiedicător bunei administrațiuni

Acest sediu a devenit „neîncăpător și împiedicător bunei administrațiuni” la sfârșitul secolului al XIX-lea, în consecință s-a hotărât dărâmarea sa, actualul Palat al Casei de Economii și Consemnațiuni fiind construit  în același loc.

Actul de fundație al Palatului C.E.C. a fost redactat pe pergament „în două exemplare identice, din care unul întărit cu sigiliul mare al Statului să fie depus, împreună cu tabla vechei inscripțiuni, în temeliile edificiului, iar celălalt, de asemenea întărit cu sigiliul mare al Statului să fie încredințat spre păstrare Arhivei Statului din Bucureșci”.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA