Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Ionel Brătianu împiedică alegerea lui Octavian Goga. Marele poet în campanie electorală la Corabia în 1915
Articole online

Ionel Brătianu împiedică alegerea lui Octavian Goga. Marele poet în campanie electorală la Corabia în 1915

Pentru alegerile din 3 ianuarie 1916, Federaţia Unionistă, în frunte cu Nicolae Filipescu, Take Ionescu şi Nicolae Titulescu, a propus pentru cele două locuri vacante la Covurlui şi Romanaţi pe Vasile Lucaciu, respectiv Octavian Goga.

Cum erau cetăţeni austro-ungari, aceste candidaturi au deranjat Viena, ministrul de externe al Imperiului atenţionându-l pe Ionel Brătianu, amintindu-i chiar că între cele două ţări exista un tratat de alianţă încă din 1883.

Premierul român a intervenit, cele două candidaturi fiind în final respinse.

La Caracal, Federaţia Unionistă a făcut o pregătire deosebită pentru susţinerea lui Octavian Goga, a fost editat ziarul ARDEALUL, s-a jucat la Teatrul din localitate piesa poetului, DOMNUL NOTAR, au fost organizate tot felul de întruniri sau adunări pe tot cuprinsul judeţului Romanați, în vederea reuşitei.

Printre aceste acţiuni un loc cu totul special l-a avut STRĂLUCITA ADUNARE DE LA CORABIA, unde a fost prezentă întreaga conducere a Federaţiei Unioniste de la Bucureşti, cât şi din Romanaţi.

În ziua de 23 decembrie 1915, peronul gării Caracal era ticsit de lume.

Pleca la Corabia împreună cu Octavian Goga, tot ceea ce avea Caracalul mai de seamă, pentru a le prezenta şi corăbienilor pe acest mare simbol de unitate naţională, în numele căruia să le solicite ca la 3 ianuarie 1916 să-l voteze.

Erau de faţă Octavian Goga, Mihail Demetrian, Nicolae Titulescu, Mişu

Chintescu, Marcu Celăreanu, General Iatropol, Stavarache Borcescu, N. Demetrian, N. Ghizdăveanu, dr. Teodor Popescu şi mulţi alţi fruntaşi romanaţeni.

Cu trenul din Piatra Olt soseşte şi Principele Constantin Basarab Brâncoveanu însoţit de marele român Nicolae Filipescu şi deputatul liberal Tilică Ioanid.

Primirea a fost ceva cu totul special, entuziasmul a continuat chiar până la Corabia.

La sosirea în gara Corabia erau peste 500 de cetăţeni, atât pe peron cât şi pe terenul dinaintea ei, care au primit cu puternice urale pe Goga şi însoţitorii lui.

În cuvinte alese, din inimă, Ştefan Popp, salută cu admiraţie pe Octavian Goga şi pe Nicolae Filipescu, dar şi pe toţi cei sosiţi.

La fel a făcut şi Atanasie Popescu.

Le răspunde Octavian Goga, apoi toţi cei prezenţi se pun în mişcare, era un mare alai, un fel de nuntă naţională cu chiote de bucurie puternice.

În frunte, pe jos, mergea Goga flancat de Nicu Filipescu, principele Basarab Brâncoveanu, N. Titulescu deputat de Romanaţi şi Mişu Chintescu senator de Romanaţi.

Locul unde avea loc adunarea era sala teatrului din Corabia (Palatul Constantinescu) care era plină.

Adunarea a fost deschisă de Ştefan Popp, care îndeamnă pe cei prezenţi să asculte cuvântul fruntaşilor ţării, veniţi să sprijine candidatura lui Goga.

Urmează Principele Basarab-Brâncoveanu, preşedintele Federaţiei Unioniste din Romanaţi, un adevărat român ce lupta pentru înfăptuirea idealului naţional, spunându-le corăbienilor că au datoria să sprijine interesele românismului, pentru că Octavian Goga este cetăţean român, el merită dragostea noastră, pentru că nu este candidatul unui partid ci unul naţional susţinut de toate partidele de aici.

A încheiat spunând „Ţara vrea alegerea, rostiţi-vă în numele ţării şi alegeţi pe dl. Octavian Goga”.

Mihail Demetrian, şeful liberalilor din Caracal spune că deşi aceştia i-au cerut să candideze el, şi-a înţeles perfect datoria de român, retrăgându-se în faţa candidaturii poetului Goga:

„Căci de-am fi uniţi micşorăm primejdia, dat fiind că la căldura sentimentelor unite, preparăm ora marelui sacrificiu”.

Nicolae Titulescu, deputat de Romanaţi, rosteşte:

„Sunt fericit ori de câte ori mă aflu în mijlocul prietenilor din Corabia.

Sunt cu atât mai fericit azi cu cât nu am niciun interes personal,nici pentru o luptă om la om, nici pentru o luptă strâmtă de partid, ci pentru o cauză naţională întrupată azi, în carne şi oase în persoana poetului Octavian Goga”.

Apoi continuă şi mai frumos: „Triumful lui nu va fi triumful vreunui partid, nici a tuturor la un loc, ci triumful românismului care trebuie să plutească senin peste luptele meschine de toate zilele”.

În încheiere spune foarte clar că interesul neamului cere ca Goga să fie ales, acest lucru va fi semnul că „România liberă şi-a priceput datoria” iar „împotriva lui Goga nu se poate lupta azi pe faţă”.

Primit cu ovaţii şi aplauze, se ridică şi vorbeşte Octavian Goga, mulţumind pentru călduroasa primire, încărcată de românism adevărat, rostind o frază cutremurătoare:

„Dacă mi-am pierdut o ţară, am regăsit aici un petec de pământ, unde pot să prind rădăcini”.

Apoi a continuat:

„Moşii şi strămoşii mei dorm somnul în ţărâna Ardealului. Eu vin din Ardeal şi D-voastră care trăiţi sub stăpânire românească nu vă puteţi da seama de jugul străin.

Nu ştiţi că în Ardeal noi plătim de două ori, şi pentru că suntem români şi pentru că suntem săraci dar am convingerea că de aici de unde a plecat popa Şapcă, tot de aici va pleca şi înţelegerea suferinţelor din Ardeal”.

A încheiat cum era firesc, într-o notă optimistă: „Am credinţa că în acest colţ de ţară… D-voastră veţi avea cinstea să daţi un vot de dragoste Ardealului”.

Adunarea s-a sfârşit în mijlocul unui entuziasm aproape delirant, unde glasul conştiinţei naţionale s-a auzit mai puternic şi mai cald ca niciodată.

Din păcate Goga nu a reuşit la Romanaţi, intervenţia lui Ionel Brătianu a fost decisivă ajungându-se la balotaj deşi dintre toţi candidaţii poetul obţinuse voturile cele mai multe.

Supărat şi mâhnit nu s-a mai prezentat. Singurul care a participat a fost Vasile Oroveanu, acesta fiind declarat câştigător.

 

Sursa: Dumitru Botar, Marea Adunare de la Corabia, articol publicat în revista Memoria Oltului și Romanaților din iulie 2017

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA