Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la eveniment, Arhivele Diplomatice ale MAE au realizat documentarul „Ministerul Afacerilor Străine în perioada Statului Național-Legionar”, din care cităm:
Aliaților legionari le reveneau posturi importante în noul guvern: Horia Sima era vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, iar Mihail Sturdza, ministru de externe.
Tânărul suveran Mihai I avea o poziție pur simbolică, cu drepturi drastic limitate. De altfel, pentru că stabilirea de ambasade și trimiterea de ambasadori era un atribut tradițional al monarhilor, Ion Antonescu va desființa în mod simbolic cele câteva Ambasade ale României și gradul diplomatic de ambasador, pentru a arăta public cine deținea puterea absolută în noul stat național-legionar!
Noul dictator îi ura sincer pe diplomați și nu înțelegea rolul diplomației deși îndeplinise funcția de atașat militar în Franța, Marea Britanie și Belgia: „Eu am spus odată Regelui Carol că Ministerul de Externe este o instituție căreia ar trebui să i se pună gaz și să i se dea foc”.
„Opune cea mai mare rezistență spiritului totalitar”
Partenerii de guvernare nutreau aceleași sentimente față de corpul diplomatic, o notă adresată noului ministru de externe legionar arătând că „În proporție de 99% nota dominantă este admirația fără rezerve față de Franța și Anglia, rezistentă la orice probe și o fobie înnăscută față de totalitarism.
Prin structură corpul diplomatic opune cea mai mare rezistență spiritului totalitar, cu atât mai mult cu cât nu poate fi controlat. În circumstanțele actuale, corpul diplomatic consideră ca o catastrofă alipirea României la Axă…”.
