„Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale şi a sfâşiat teritorii prin împărţirea Europei Centrale şi Răsăritene în sfere de influenţă.
Aşa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuinţele şi idealurile naţiunilor europene, deschizând calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicaţii dezastruoase pentru omenire.
Regimurile totalitare au schimbat faţa umanităţii, lăsând în urmă moarte, suferinţă şi răni adânci.
Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăţilor europene”, a precizat Iohannis, conform unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acestuia, comemorarea victimelor fascismului şi comunismului, a acelor oameni care şi-au sacrificat viaţa şi libertatea pentru a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale, reprezintă un gest obligatoriu şi necesar pentru a împiedica evoluţii reprobabile ale istoriei.
„Uitarea şi prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greşelilor trecutului.
Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocităţi izvorâte dintr-un dispreţ profund la adresa demnităţii umane”, a arătat preşedintele, potrivit Agerpres.
El a evidenţiat că pe 23 august este evocat şi „gestul plin de curaj”, înfăptuit în 1944 de Regele Mihai I, cel care „a fost loial naţiunii române şi care, cu responsabilitate şi îndârjire, alături de Armata română, a reuşit să rupă alianţa toxică” cu Germania nazistă.
Provocările prezentului
Preşedintele a adăugat că prezentul este marcat, la rândul său, „de provocări complexe”, pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară, ci şi „o piatră de încercare a solidarităţii şi unităţii, exploatată abil de lideri de opinie şi politicieni populişti”.
„Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum şi curentele extremiste şi tentativele de distorsionare a istoriei ameninţă societăţile democratice de la nivel global şi riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum.
Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrăneşte cu indiferenţă şi pasivitate.
Statul de drept, valorile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale, pacea şi stabilitatea sunt bunuri câştigate cu preţul vieţii.
Datoria noastră sacră este să le apărăm şi să le transmitem generaţiilor tinere.
Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi.
Să ne opunem ferm şi viguros, fiecare dintre noi şi, mai ales, împreună împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene şi de abandonare a acestora”, a menţionat Iohannis.
Ziua semnării Pactului Ribbentrop-Molotov – 23 august – a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. În 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
