Online

O scrisoare despre Ioan Roată și o căprioară pentru Kogălniceanu

 Cătălin Pena
O scrisoare despre Ioan Roată și o căprioară pentru Kogălniceanu

Revista Arhiva Românească din 1939 publica O scrisoare despre Ioan Roată, adresată la 24 ianuarie din Focșani de către prefectul județului Putna, M.G. Flondor, ministrului de Interne, Mihail Kogălniceanu, în care se spunea:

Cu respect vă salut

 

C.C Mihalache,

 

Moșu Ioan Roată, vechiul deputat din Divanul Ad-hoc, a venit la mine aducându-mi o căprioară sălbatică, rugându-mă să v-o trimit D-stră dina parte-i.

 

Mi îndeplinesc această cerere din partea vechiului reprezentant al țăranilor, care cu orice ocaziune nu vă uită că sunteți binefăcătorul clasei lor.

 

Cu această ocaziune găsesc oportun a vă supune că bietul bătrân a ajuns aproape cu desăvârșire sărac. Epizotia, care a fost pe la dânșii, a făcut ca bătrânul să nu mai aibă nicio vită la bătrânețe. Vă rog dacă se poate să-i faceți un ajutor de vreo 400 franci din fondul milelor spre a-și cumpăra o pereche boi pentru comândul său și vă asigur că niciodată va fi mai bine întrebuințată o sumă pentru milă decât ajutându-se pe un om cinstit, bătrân și sărac.

 

Binevoiți vă rog a primi profundul respect al devotatului Dsctră servitor, M.G. Flondor.

 

Ion Roată se născuse pe 31 martie 1806 în satul Câmpuri din Vrancea și avea să treacă la Domnul pe 20 februarie 1882 în satul Gura Văii din același județ. A fost reprezentatul țăranilor în Divanul Ad-Hoc convocat în Moldova la 7 octombrie 1857. În 18 martie 1878, Mihail Kogălniceanu, pe atunci ministru de Externe, l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler, împreună cu brevetul însoțitor semnat de Domnitorul Carol I, „ca o răsplată a contribuției pe care înțeleptul țăran din Câmpurile a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite”.

 

„În procesele – verbale ale şedinţelor Divanului ad – hoc al Moldovei sunt amintite voturile lui Ioan Roată. Un număr de 15 deputaţi clăcaşi, în frunte cu Ioan Roată, au întocmit şi supus Adunării ad - hoc, la 26 octombrie 1857, o jalbă în care erau arătate suferinţele şi dorinţele clăcaşilor moldoveni, care a fost respinsă în urma discuţiilor din ziua de 19 decembrie 1857. Ioan Roată s-a numărat printre sprijinitorii amendamentului lui Costache Negri, relativ la împroprietărirea ţăranilor prin acordarea unei indemnizaţii stăpânilor de moşii”, se arată în documentele Muzeului Vrancea.

 

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric