Sfârșitul hegemoniei americane
SUA, vinovată de criza din Ucraina, a creat de-a lungul timpului multe crize și a profitat de nenorocirea altora pentru a-și menține hegemonia. America speră să folosească criza din Ucraina, care durează de peste o lună, pentru a trage Rusia în jos, pentru a culege beneficii economice și politice și pentru a împiedica Europa să dobândească o autonomie strategică, toate acestea cu scopul de a consolida hegemonia SUA. Dar, odată cu discuția despre impactul dacestei crize, care se adâncește, se dovedește din ce în ce mai mult că acest conflict dintre Rusia și Ucraina servește de fapt ca un catalizator pentru îngroparea hegemonia americană.
Fareed Zakaria, gazda CNN, a scris în Washington Post în martie că războiul Rusia-Ucraina „marchează începutul unei ere post-americane”, adică „Pax Americana din ultimele trei decenii s-a încheiat”. Argumentul lui e valid. Semnele sunt numeroase, de la liderii Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, care au depins de Washington pentru securitatea lor de zeci de ani, și care acum refuză să poarte convorbiri cu președintele american Joe Biden. La rândul ei, India, un partener cheie pe care SUA încearcă să-l atragă, refuză să urmeze conducerea SUA în condamnarea și sancționarea Rusiei, în ciuda avertismentelor repetate de la Washington.
Coaliția anti-Rusia e restrânsă
SUA încearcă să formeze o coaliție anti-Rusia. Cu toate acestea, se poate baza, doar temporar, pe aliații tradiționali. E vorba de țările europene, Japonia și Australia, care s-au încolonat în spatele unor sloganuri precum „amenințarea Rusiei” și „democrație vs autoritarism”. „Se pare că acest cerc (al aliaților Americii n.r.) nu va crește”, e de părere Oleg Ivanov, șef adjunct al Departamentului de Securitate Internațională și Națională de la Academia Diplomatică din Moscova.
Peste 140 de țări din cele peste 190 de state membre ONU nu iau parte la sancțiunile împotriva Rusiei. Majoritatea țărilor din lume ar dori să-și păstreze independența în procesul de elaborare a politicilor, departe de SUA și aliații săi. Mai mult, sunt intertesate să se țină departe de încercările SUA de a le trage în acest cerc, ceea ce indică faptul că puterea și influența SUA sunt în scădere, a remarcat Ivanov.
Interesul propriu al fiecărui stat, mai important decât obiectivele Americii
Danil Bochkov, expert la Consiliul pentru Afaceri Internaționale din Rusia, consideră că statele din afara „alianțelor tradiționale” ale SUA își urmăresc interesului propriu, mai degrabă decât să înțeleagă rivalitatea Rusia- SUA ca pe o ciocnire a liberalismului cu conducerile autoritare.
În contextul globalizării, multe țări au dezvoltat relații de cooperare cu Rusia, fie în domeniul energiei, al comerțului, al agriculturii sau al securității. „Sunt mai puțin dispuși să-și riște propria bunăstare pentru obiective tulburi cum ar fi militantismul pentru liberalism și democrația globală, care în unele cazuri au fost încălcate și de acțiunile SUA în Irak, Afganistan, Siria etc.”, a spus Bochkov.
Neutralitatea pe care o păstrează majoritatea țărilor și regiunilor a dat, fără îndoială, o lovitură SUA și altor țări occidentale, care au fost obișnuite să decidă ce atitudine geopolitică ar trebui să adopte alte țări.
SUA pune gaz pe foc
Când majoritatea țărilor încearcă să facă presiuni pentru o soluție diplomatică și pace, Statele Unite sunt cele care, pentru interesele lor egoiste, adaugă constant gaz pe foc de teama că această crizăp se va termina. SUA se așteaptă ca escaladarea conflictelor Rusia-Ucraina să provoace un flux de capital european spre SUA, să submineze Rusia și să facă Europa mai dependentă de SUA. Pe termen scurt, se pare că criza din Ucraina a unit SUA și Europa ca niciodată. Dar este acest lucru durabil?
Shen Yi, profesor la Școala de Relații Internaționale și Afaceri Publice a Universității Fudan, consideră că sunt semne că nu va dura o veșnicieeste acum o bulă. „Pe termen mediu și lung, valoarea și semnificația existenței NATO, precum și conducerea SUA se vor confrunta cu un test mai substanțial”, a menționat Shen.
