Născut la 26 octombrie/7 noiembrie 1807 în București, Barbu Catargiu a fost jurnalist politician român.
Adversar al măsurilor violente, a refuzat să se implice în evenimentele revoluționare de la 1848, preferând să facă o călătorie de documentare în Austria, Franța, Marea Britanie și în alte țări din Occident interesându-se de viața civilă și de stat.
În perioada luptelor unioniste stă în umbră, astfel că în 1857 nu ia parte la lucrările Adunărilor ad-hoc.
Revine în scena politică în timpul căimăcămiei, devenind ministru de finanțe, iar în 1859 îl susține pe Gheorghe Bibescu în alegerea sa ca Domn al Țării Românești.
La 22 ianuarie 1862, după recunoașterea deplină a Unirii Principatelor Române de către Marile Puteri, domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl desemnează pe Catargiu cu formarea primului guvern un
