Opoziția, dându-și seama că proiectul va trece deoarece conservatorii aveau majoritatea, a început să organizeze adunări publice și campanii în presă, atmosfera politică devenind încordată.
Opoziția a hotărât să organizeze o mare demonstrație populară pe „Câmpia Libertății” de pe Dealul Filaretului, la 11 iunie 1862, când se aniversau 14 ani de la Revoluția de la 1848. Deputații conservatori au cerut guvernului să interzică manifestația, iar Catargiu a făcut declarația de la începutul articolului.
Adunarea legislativă a votat la 11 iunie 1862 legea rurală însă Cuza-Vodă nu a promulgat legea.
Suspecții
Principalul suspect a rămas până în ziua de azi Gheorghe Bogati, un ardelean sărăntoc, membru al lumii interlope.
După asasinatul din 8 iunie 1862, Bogati s-a îmbogățit și a primit un post important la Piatra Neamț.
Printre cei suspecți de asasinat a fost și Nicolae Bibescu, prefectul Poliției București. Acesta a fost poreclit ulterior „Pistol”. A refuzat să ofere declarații Judecătoriei Criminalicești.
Bănuiți au fost și doi ardeleni, Titus Dunca și Grozăvescu, membri ai unor societăți secrete. S-a spus că asasinul aflat în clopotniță, după ce a tras, ar fi fugit prin viile de pe dealul Mitropoliei, apoi că a trecut granița. El (sau ei) ar fi fost asasini plătiți, scrie stelian-tănase.ro.
Politician prudent
Crima a dus la demisia guvernului conservator și constituirea unui guvern al „căii de mijloc”, având ca președinte pe Nicolae Kretzulescu. În cinstea lui Barbu Catargiu, guvernul a decretat 20 de zile de doliu și a ridicat o statuie lângă turnul Mitropoliei unde a fost ucis.
