Acum 1691 de ani, în vara anului 328 d.C., la data de 5 iulie, a avut loc inaugurarea podului construit peste Dunăre, probabil de arhitectul roman Theophilus Patricius, între Cetatea Sucidava (azi Celei, în apropiere de Corabia) şi Oescus (azi satul Ghighen, din Regiunea Plevna, Bulgaria), care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman.
După cunoscutul Pod al lui Traian, de la Drobeta – Turnu Severin, mai poate fi menționată existența unui alt pod roman important, acesta de la Sucidava, comandat de împăratul roman Constantin cel Mare.
Politica activă reluată la Dunărea de Jos, rațiunile strategice, dar şi veleitățile personale, în raport cu Traian, l-au determinat pe împăratul Constantin cel Mare să inițieze edificarea unui pod transdanubian, şi să refacă din temelii cetatea situată în imediata proximitate a acestuia, apreciază Petre Gheorghe şi Lucian Amon, autorii unui studiu pe această temă publicat de site-ul revistapontica.files.wordpress.com.
Podul peste Dunăre de la Sucidava unea două regiuni romane, de la sud și de la nord de Dunăre, printr-un drum numit în folclorul local drumul Domnului de Rouă sau drumul lui Traian, care trecea pe lângă Caracal, prin Romula Malva și ajungea până în munți.
Având o lungime totală neobişnuită, de 2.437 m, din care 1.137 peste albia Dunării, iar lăţimea de 5,70 metri, era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul dintre cele mai lungi din toate timpurile, potrivit RADOR.
Podul lui Constantin cel Mare, construit peste Dunăre de către arhitectul roman Theophilus Patricius, cel care a conceput și o monografie despre Podul lui Apollodor de la Drobeta, a fost terminat în anul 328 d.C. și a rămas în uz pentru următorii 40 de ani.
A fost o construcție cu piloni din piatră și mortar, cu pod de lemn în arc și suprastructură de lemn, fixată cu scoabe din cupru (aramă).
Podul avea două pile culee, câte una la fiecare capăt, care jucau și rolul de portal.
Astăzi se mai conservă baza unuia dintre picioarele celebrului pod, pe malul românesc al Dunării.
Podul roman de la Sucidava-Celei a fost înregistrat grafic pentru prima dată de către stolnicul Constantin Cantacuzino, pe o hartă redactată la Padova între anii 1694-1699, fără a-i cunoaşte vechimea şi mărimea, menţionând doar ca "în acest loc a fost cândva un pod".
