Imre Nagy și falsul azil politic în România
Revoluția maghiară din 1956 a început la data de 23 octombrie 1956 cu o demonstrație de masă. Prins între adepții renunțării la comunism în contextul ,,dezghețului” și cei care intenționau să reformeze sistemul, fără a renunța la regim, Nagy a fost de acord să meargă la masa tratativelor cu sovieticii, pentru a obține retragerea trupelor de ocupație. Declarând retragerea Ungariei din Tratatul de la Varșovia, la un an de la înființarea organizației, dându-și seama de intențiile sovieticilor, Imre Nagy a sperat că statele occidentale libere vor interveni în sprijinul Ungariei care voia să abandoneze calea socialistă, însă ajutorul nu a venit, în ciuda propagandei intense antisovietice care se afla în plină desfășurare în Ungaria (contra)revoluționară.
A doua intervenție a tancurilor sovietice l-a împins pe Imre Nagy să se adăpostească în ambasada iugoslavă, de unde a fost însă arestat. Judecat în aprilie 1957, Nagy a fost condamnat la moarte și executat în 1958.
Înainte de a fi executat, Imre Nagy a fost deportat în România, împreună cu partizanii săi și cu familiile acestora, sub pretextul azilului politic. În această perioadă, Imre Nagy a fost ținut sub supraveghere de securiștii români cu origini maghiare care răspundeau la ordinele poliției secrete sovietice. După ce revoluția a fost zdrobită, Gheorghe Gheorghiu-Dej, în fruntea unei delegații, s-a deplasat la Budapeste, în 21 noiembrie, pentru a discuta cu Kadar despre cum putea fi eliminat complet spiritul anticomunist revoluționar din Ungaria.
Propaganda românească a prezentat revoluția maghiară din 1956 drept o ,,contrarevoluție burgheză” menită să readucă capitalismul și proprietatea privată în industrie și asupra pământului și a băncilor. Substratul muncitoresc al revoluției, rolul jucat de consiliile muncitorești sau recâștigarea independenței naționale maghiare prin ieșirea din Tratatul de la Varșovia au fost omise complet. Speriat de posibilitatea unei revolte românești, Dej a suprimat posibilitatea elitei maghiare din Transilvania de a se exprima, folosindu-se de aparatul său represiv și polițienesc pentru a limita gândirea liberă, numeroși scriitori, jurnaliști, filosofi maghiari fiind interogați și închiși mulți ani pentru că sprijiniseră activitatea lui Imre Nagy.
