Recrutat de serviciile secrete țariste
Basarabeanul Ilie Cătărău s-a născut într-un sat de lângă Orhei în 1888, pe când Basarabia era o guberrnie rusească. Părinții săi se numeau Vasile Constantin și Alexandrei, dar nu se știe exact dacă erau români. Aveau, însă, mulți copii și erau foarte săraci. Mai mult, Ilie și surorile lui au rămas curând orfani. Ilie era, însă, un băiat frumos, deștept și foarte puternic, care a reușit să ajungă la liceu. Ar fi făcut chiar și câțiva ani de Seminar la Chișinău, dar nu a reușit să-și termine studiile din cauza dificultăților financiare, așa că a intrat în armată. Aici se pare că ar fi fost recrutat de serviciile țariste de informații.
Nu se știe ce anume l-a determinat să „fugă” în România, dar există voci care spun că ar fi fost îndemnat de Purishkevich. organizatorul temutelor Sute Negre din Basarabia, și de panslavistul Bobrinsky.
Devine naționalist român
Oricare ar fi adevărul, Cătărău a fost arestat de jandarmii români a fost arestat de jandarmeria romana in timp ce incerca sa treacadupă ce a trecut Prutul inot. A stat puțin în închisoare, pentru că a avut șansa fie luat de filantropul G. Burghele sub aripa lui ocrotitoare. Ilie l-a fermecat pe bătrân povestindu-i că e o victimă a regimului țarist, iar încercarea lui disperată de a ajunge în României nu este altceva decât dorința de fi alături de frații de peste Prut.
Burghele îl eliberează pe Ilie din închisoare garantând pentru el și îl înscrie la Universitatea din Iași. Deși Ilie practic nu știa românește (primele lecții le via, se pare, chiar în casa lui Burghele) se integrează curând în viața studențească, socială și politică naționaliste. Își face repede cunoștințele utile, iar în curând este primit cu brațele deschise la București. Acolo Zamfir Arbore îl ajută să intre la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Ca să mai câștige un ban Ilie lucrează ca muncitor și dulgher noaptea la construcția Hotelului Imperial și, de asemenea, participă la lupte de circ împotriva luptătorilor profesioniști la Circul Sidoli din București.
Se spune, de asemenea, că Ilie i-ar fi pozat lui Frederic Stork pentru statuia unuia dintre cei doi uriași greci din Parcul Carol.
Implicarea lui Cătărău în cercurile naționaliste l-a adus în atenția Siguranței Statului, care a deschis un dosar special privind activitățile sale. Cătărău s-a infiltrat în Partidul Naționalist Democrat (PND) al lui Nicolae Iorga și AC Cuza. El a participat la congresul PND din partea judeţului Ilfov, declarând că „noi, românii basarabeni, putem avea încredere doar în partidul naţionalist-democrat”.
În curând, Ilie a ajuns să-i fie prezentat lui Nicolae Iorga, pe care basarabeanul l-a impresionat cu excelentele sale cunoștințe de limbi străine, geografie și mintea ascuțită.
Iorga îi deschide ușile partidului său și al „Ligii Culturale” și îl prezintă personal prințului Carol. Se pare că în această perioadă Ilie este recrutat și de serviciile secrete românești aflate la început de drum.
A aruncat în aer Monumentul lui Arpad de pe Tâmpa
Nu se știe exact cine i-a dat ordinul și nici măcar dacă a existat un ordin. Cert este că Ilie Cătărău organizează douăa atacuri cu bombă împotriva stăpânirii ungurești din Transilvania. Cătărău și un alt basarabean pe nume Timotei Kirilov (foto) aruncă în aer o statuie de 20 de metri de pe Muntele Tâmpa din Brașov, simbolul stăpânirii maghiare.Apoi trimite din Cernăuți la Debrețin un colet adresat episcopului Miklossy István. E vorba de o bombă de 20 de kilograme care explodează în Palatul Episcopal, rănind mai multe persoane și avariind puternic clădirea. Din acel moment, Ilie Cătărău se află pe lista urmăriților internaționali, fiind căutat simultan de austro-ungari, români și ruși.
Drept urmare, Ilie Cătărău părăsește România prin portul Constanța. Mulți spun că serviciile secrete românești i-ar fi înlesnit fuga. Pe vaporul „Dacia”, se află sub protecția personală a căpitanului și stă în cabina acestuia ca să nu se trădeze accidental în fața celorlalți călători. De pe „Dacia”, Cătărău se îmbarcă pe o altă navă cu destinația Anglia.
Se întoarce în România după ce țara intră în război, dar e închis. Dat fiind haosul provocat de înfrângerile românești, reușește să evadeze.
Cătărău terorizează Chișinăul
Aflat la Iași în timpul revoluției din Rusia, Cătărău află de abdicarea țarului și încearcă să ia legătura cu elita politică de la Chișinău. E prea bolșevic și prea aventuros pentru ca basarebenii să-l accepte. Înființează propriul partid și pleacă la Chișinău, unde e arestat de comandanții ruși. Haosul e, însă, total, așa că e eliberat curând. Pentru că moldovenii nu-l vor conducător politic, începe propaganda în rândul soldaților și se autoproclamă Comandantul Regimentului I Moldova.
Iar pentru a-și confirma noua funcție, se prezintă la prima ședință a Sfatului Tarii, și jură că va sluji cu fidelitate în folosul noii adunări legislative ca șef al garnizoanei militare Chișinău. După ce a pune mâna pe arme și putere, începe să terorizeze literalmente orașul și autoritățile, încercând să-și impună dictatura militare. Când acțiunile sale amenință semnarea Actului de Unire România-Moldova, este din nou arestat și dus la Odesa unde este predat ucrainenilor. E eliberat când spune că a fost persecutat pentru că a militat pentru alipirea Basarabiei la Ucraina.
Când vine vorba de imprevizibilul Cătărău, e greu de deosebit povestea reală de legendă. Unii spun că de la Odesa ar fi ajuns la Irkutsk, unde a furat dintr-un templu o statuetă masivă de aur care îl reprezenta pe Buddha. Sperând să o vândă la un preț mai mare, încearcă să ajungă în Japonia. Acolo este prins de autoritățile japoneze, care îi confiscă statueta, dar nu îl arestează. Lucrează pe o navă de vânătoare de balene, făcându-și rost de documente false. Apoi încearcă să poărăsească Japonia, dar e prins și închis la Yokohama, de unde e eliberat de reprezentanții statului român.
Infracțiuni fără frontiere
Până când revine în România, pe la sfârșitul anilor 40, legendele înfloresc pe seama lui Cătărău.
