I-a dat de cap tuberculozei și a întemeiat bacteoriologia modernă

 

A elaborat metode generale de cercetare bacteriologică şi a dezvoltat metodele de dezinfecţie. A arătat rolul sporilor microbieni ca formă de rezistenţă a microorganismelor.

Robert Koch s-a născut la 11 decembrie 1843, la Clausthal, în Saxonia Inferioară. A studiat medicina la Universitatea din Göttingen (1862), avându-l ca profesor de anatomie pe Jacob Henle.

După obţinerea licenţei în 1866, Koch a plecat la Berlin, unde timp de şase luni s-a dedicat studiului chimiei. În 1867, pentru o perioadă, a fost asistent la Spitalul General din Hamburg.

Voluntar în război

În 1870, el s-a oferit voluntar lucrând ca şi chirurg în războiul franco-prusac, iar între 1872-1880, a fost medic în Wollstein. În 1880 a fost numit membru al Biroului Imperial al Sănătăţii iar, în 1885, director al Institutului German de Igienă din Berlin.

A efectuat cercetări asupra microorganismelor, realizările sale având o contribuţie semnificativă în domeniul microbiologiei. A introdus în bacteoriologie tehnica mediilor solide şi a coloraţiei bacteriilor şi a dezvoltat metodele de cultură a bacteriilor în medii solide.

În 1876, a demonstrat că antraxul se transmite prin bacterii. A izolat şi a obţinut pentru prima oară o cultură pură a bacilului antraxului.

Bacilul tuberculozei

Una dintre cele mai importante descoperiri, bacilul tuberculozei, a făcut-o în 1882. Un an mai târziu, a descoperit agentul patogen al holerei. În 1890, a preparat tuberculina, vaccin obţinut prin evaporarea culturilor filtrate şi sterilizate ale bacililor tuberculozei.

A fost laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1905, pentru cercetările bacteriologice care au dus la descoperirea bacilului tuberculozei „bacilul Koch” şi la prepararea tuberculinei.

Robert Koch, unul din întemeietorii bacteoriologiei moderne, a murit la 27 mai 1910, la Baden-Baden.

Parteneri