Evenimentul va fi moderat de jurnalista Marga Bulugean şi se va bucura de participarea analistului politic Vlad Ţurcanu, respectiv specialistului în comunicare Viorel Iordăchescu.
Pe coridoarele Kominternului
„Homo Moldovanus Sovietic a fost conceput ideologic pe coridoarele Kominternului, realizat în practică de cabinetele puterii de la Harkov (capitala Ucrainei sovietice până în 1933) şi Moscova, iar „etnogeneza” sa a fost asistată nemijlocit de Iosif Stalin, care în anul 1924 a dispus formarea RASS Moldoveneşti împotriva României.
Homo Moldovanus trebuia să fie de preferinţă un anti-român sau cel puţin refractar la tot ce e românesc, convins de faptul că este altceva decât român şi apărut înaintea românului, puţin educat, vorbitor de limbă „moldovenească” amestecată cu rusisme, anti-european şi prin extindere anti-occidental, predispus spre îndoctrinare, deznaţionalizare, rusificare şi sovietizare, preferând cu uşurinţă limba rusă ca mijloc de comunicare în alte circumstanţe decât cele legate de baştina sa, pătruns de un complex de inferioritate faţă de ruşi sau cei vorbitori de limba rusă, complex compensat prin adularea şi acceptarea formelor imperiale şi culturale de sorginte sovietică, mândru de ideea apartenenţei la marea „supraputere” sovietică”, scrie Octavian Ţîcu.
Modelarea din Basarabia
„Homo Moldovanus a fost unul din mulţi alţi Homo Sovieticus construiţi în contrast cu etniile de dincolo de „perimetrul” rus/sovietic de influenţă, pentru a justifica anexările teritoriale imperiale, dar astfel de proiecte de fabricare a identităţilor sunt cunoscute în mai multe părţi ale globului.
În prezentarea de faţă vom urmări procesul de modelare a lui Homo Moldovanus Sovietic în Basarabia, când în urma tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939, trupele sovietice au anexat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de la România, iar la 2 august 1940, la Moscova, s-a decis formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti”, mai arată Octavian Ţîcu.
Despre autor
Octavian Ţîcu este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Doctor în Ştiinţe Istorice şi Cercetător-coordonator în cadrul Institutului de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei.
De asemenea, Octavian Ţîcu este conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova.
Este autor şi coautor a 10 cărţi, a peste 100 articole ştiinţifice şi peste 200 articole în presă axate pe probleme de istorie, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale.
Organizator şi coordonator al Proiectului Naţional pentru tineret „Expediţiile Memoriei. Siberia”. Pentru meritele şi performanţele sale, Octavian Ţîcu a fost distins, în 2004, cu Premiul Naţional al Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Literaturii pentru monografia „Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939)”.
În 2010 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”, acordată de Preşedintele Republicii Moldova, iar în 2015 i-a fost conferită Medalia „Meritul Olimpic”, acordată de Comitetul Naţional Olmpic şi Sportiv al Republicii Moldova.
