El a construit primul vehicul mecanic autopropulsat, adică primul automobil din lume.
Cugnot a fost unul dintre primii savanți care au reușit să folosească un dispozitiv pentru convertirea mișcării alternative a unui piston cu aburi într-o mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism cu clichet.
„Mașina cu foc pentru transportul căruțelor și mai ales al artileriei” a fost construită începând cu 1769 în două versiuni pentru uzul armatei franceze.
O versiune mai mică a „hărăbăii sale cu aburi”, având trei roți, a apărut în 1769.
Un an mai târziu, o versiune mai mare a mașinăriei, capabilă teoretic să transporte o greutate de 4 tone pe o distanță de 2 leghe (aproape 8 kilometri) într-o oră, dar această performanță nu a fost atinsă niciodată în practică.
Vehiculul, care cântărea 2,5 tone, avea două roți în spate și una în față, acolo unde în mod normal ar fi trebuit să se afle caii. Această roată frontală sprijinea cazanul cu aburi și mecanismul de conducere.
Una dintre sursele vremii a mărturisit că mașinăria s-a deplasat cu patru pasageri la bord, având o viteză de 3,5 kilometri pe oră.
Vehiculul era foarte instabil din cauza proastei distribuiri a greutății – ceea ce reprezenta un mare dezavantaj, dat fiind că trebuia să transporte greutăți mari pe terenuri accidentate, să urce și să coboare.
În 1771, se spune că al doilea vehicul a scăpat de sub control și s-a izbit de zidul Arsenalului. Acesta a fost primul accident de automobil din istorie.
Pe lângă stabilitatea redusă, și performanțele cazanului erau mediocre, chiar și pentru standardele vremii, dar fiind că focul trebuia reaprins la fiecare sfert de oră, ceea ce reducea dramatic viteza.
După mai multe teste pe ruta Paris – Vincennes sau Paris – Meudon, proiectul lui Cugnot a fost abandonat.
Chiar și în aceste condiții, Regele Ludovic XV i-a acordat invetatorului o pensie de 600 de livre pe an, iar „harabaia cu aburi” a fost socotită un experiment suficient de interesant pentru a fi păstrată la Arsenal până în 1800, când a fost mutată la Conservatoire Național des Arts et Métiers, unde poate fi văzută și astăzi.
Odată cu Revoluția Franceză din 1789, pensia lui Cugnot a fost suprimată, iar inventatorul a fugit la Bruxelles, unde a trăit în sărăcie. Cu puțin timp înainte de moartea sa, a fost chemat înapoi în Franța de către Napoleon Bonaparte, care intenționa să-i folosească invențiile pentru a spori mobilitatea artileriei sale.
Cugnot a revenit la Paris, dar a murit pe 2 octombrie 1804, înainte de a putea contribui la gloria napoleoniană.
