Guvernul Bulgariei ia măsuri drastice după ce naziștii constataseră că evreii controlau 54 la sută din comerțul cu pălării

 

Potrivit statisticilor oficiale, în Bulgaria la anul 1942 trăiau 65.000 de evrei la o populație de peste opt milioane.

Însă, sub influența naziștilor, guvernul bulgar a ajuns la concluzia că trebuie să ia măsuri împotriva evreilor deoarece aceștia ar fi controlat fix 56, 27 la sută din comerțul cu străinătatea.

Publicația „Serviciul Mondial” care apărea la Frankfurt pe Mein publica pe 15 noiembrie 1942 date despre situația evreilor din Bulgaria, dar și soluțiile pe care Sofia le luase pentru ca Hitler să doarmă mai liniștit.

Precizia nemțească

De aici aflăm că exportul pieilor bulgărești se afla pe mâna evreilor în proporție de 66 la sută, „manufacturi 72 la sută, galanterii 70 la sută, comerțul cu sticlă 97 la sută și comerțul cu pălării 54 la sută”. Asigurările urcau la 33 la sută, industria textilă la 44 și cea a tutunului la 60,7 la sută, iar la bursa de valori participarea evreilor ar fi fost de 80 la sută.

Revista nemțească mai sublinia că și „comerțul cu amănuntul cu încălțăminte, stofe, haine gata, mărunțișuri, lenjerie, articole de lână, diferite unelte și articole de fier, parfumerii etc., se găsea aproape în întregime” în mâinile evreilor.

Din 280 de comercianți, spunea statistica germană, 102 erau evrei, ca și 600 dintre cei 1298 de importatori.

Precizia nemțească arăta că pe cele patru artere comerciale ale Sofiei erau 399 de prăvălii dintre care 244 erau deținute de evrei.

Legea pentru ocrotirea națiunii

În fața acestei situații intolerabile pentru Hitler, bulgarii adoptaseră, în regim de urgență, în ianuarie 1941, legea pentru ocrotirea națiunii care prevedea eliminarea evreilor din viața publică.

Dar cum naziștii au considerat că măsurile „erau în unele privințe prea blânde și îngăduitoare, iar în parte dădeau chiar loc la tot felul de confuzii, astfel încât pe teren în multe cazuri evreilor li se ofereau privilegii și libertăți”, în iulie 1942 Consiliul de Miniștri a fost învestit de parlament cu „depline puteri pentru a rezolva problema evreiască”, iar la 27 august a și luat ființă Comisariatul special pentru rezolvarea acestei probleme.

Formal, Comisariatul era subordonat Ministerului de Interne, înșă avea independența să ia hotărâri cu putere de lege.

Pe 3 septembrie 1942, guvernul bulgar l-a numit în fruntea Comisariatului pe Alexandru Beleff.

O lege mai cuprinzătoare

Tot atunci, executivul de la Sofia a dat o „cuprinzătoare lege antiiudaică care corespunde cerințelor noii Europe și care se îndreaptă mai cu seamă împotriva pozițiilor dominante pe care și le dobândiseră evreii în viața economică a țării. De altfel legea mai cuprinde și dispoziții privitoare la scoaterea definitivă a evreilor din satele și orașele Bulgariei”.

Încă din mai 1941 fusese luată cea dintâi măsură de a-i însemna pe evreii care fuseseră încadrați în detașamente de muncă cu o banderolă de 12 cm, cusută pe mânecă.

În noiembrie 1941, toți evreii cu nume bulgărești au fost obligați să revină la vechile nume.

Începând cu 29 septembrie 1942, toți evreii au fost obligați să-și coase pe haină Steaua lui David.

Mai mult, decretul-lege prevedea sancțiuni drastice împotriva bulgarilor care i-ar fi ajutat pe evrei.