Tot în 1835 a fost înfiinţată la Braşov Casa de economii, iar în 1851 Camera de Comerţ .
În secolul al XIX -lea, cuantumul exporturilor cât şi al importurilor braşovene realizate către şi dinspre Principatele Române era cu mult mai ridicat decât spre spaţiul ungaro–austriac.
De asemenea, comerţul cu Principatele Române oferea Braşovului posibilitatea de a se conecta la tranzitul de mărfuri orientale,aduse din spaţiul Imperiului Otoman.
Aplicarea Regulamentelor Organice, începând cu 1831 în Muntenia şi 1832 în Moldova, a oferit acestor provincii o mai mare libertate de comerţ, de acest fapt beneficiind şi Braşovul, prin vama căruia s-a tranzitat, în anii 1851 -1852, o medie anuală de 50.000 kg de grâu şi aproape 2,5 milioane kg de secară şi porumb.
Interesul braşovenilor pentru produsele aduse din România este demonstrat de informaţiile furnizate în paginile „Gazetei Transilvaniei”, care oferă preţul cerealelor în portul Brăilei, precum şi pe cel al colonialelor (aici intrând zahărul carpatin, orez de Italia şi englez, portocale, lămâi, migdale).
Totodată, în a doua jumătate a secolului al XIX –lea oraşul a fost tranzitat de cantităţi numeroase de marfă ce erau destinate României, „încât nu mai încap nicăieri”, fapt relatat în 1877 de „Gazeta Transilvaniei” editată de Iacob Mureşianu.
