Surse diplomatice au dezvăluit detalii despre o întâlnire recentă între oficiali greci și turci, evidențiind respingerea fermă de către Grecia a caracterizării de către Turcia a unei „minorități turce” în Grecia.
Impas în discuții între Grecia și Turcia
Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, a ridicat această problemă în timpul discuțiilor de joi, însă reprezentanții Greciei și-au reiterat poziția, afirmând că Tratatul de la Lausanne recunoaște o minoritate musulmană, nu una turcă.
Întâlnirea, care a abordat o gamă largă de probleme bilaterale, internaționale și regionale, inclusiv problema Ciprului, a inclus, de asemenea, preocupări ridicate de partea greacă în legătură cu sondajele efectuate pentru un proiect de interconectare electrică. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la niciun acord privind stabilirea unui cadru pentru discuții asupra delimitării Zonei Economice Exclusive (ZEE) și a platoului continental, un punct de dispută persistent între cele două națiuni.
Sursele au subliniat că nu au fost discutate probleme de suveranitate în cadrul întâlnirii
Grecia și-a reafirmat angajamentul față de Tratatul de la Lausanne, subliniind limbajul clar și lipsit de ambiguitate al acestuia, care face referire la o minoritate musulmană. De asemenea, au criticat insistența continuă a Turciei asupra existenței unei „minorități turce” ca fiind contrară dreptului internațional.
Grecia a reafirmat devotamentul său față de o politică de egalitate și cetățenie pentru toți cetățenii greci, indiferent de apartenența religioasă.
Sursele diplomatice au indicat că Grecia va continua să susțină acest principiu în timp ce se angajează în dialoguri viitoare cu Turcia. Disputa asupra chestiunii minorităților rămâne un obstacol semnificativ în eforturile continue de a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.
În mai, Grecia și Turcia făceau un pas înainte pe drumul reconcilierii
Întâlnirea dintre premierul grec și președintele turc la Ankara a infirmat temerile analiștilor, care se temeau că ea s-ar putea lăsa cu noi tensiuni internaționale. Cei doi șefi de guvern au făcut tot posibilul pentru a evita noi tensiuni.
Complicate sunt în special disputa privind frontierele maritime dintre cele două țări și chestiunea cipriotă, încă nerezolvată la 50 de ani de la invazia turcă a acestei țări insulare din estul Mediteranei.
Tensiunile dintre Atena și Ankara au fost adesea atât de puternice încât amenințau să se transforme într-un conflict militar. În urmă cu un an și jumătate, guvernele celor două țări au decis totuși să caute dialogul.